CUPRINS                                                                                                            1

Declarația Directorului Genaral                                                                        2

2024 în cifre & Despre noi                                                                                3                                                  

1. STRATEGIE

1. Analiză strategică şi acţiuni                                                                     12
2. Materialitate                                                                                             13 
3. Obiective                                                                                                  15
4. Complexitatea lanţului valoric                                                                 21

2. MANAGEMENTUL PROCESELOR                                                                               

5. Responsabilitate                                                                                       23
6. Reguli şi procese                                                                                      30
7. Control                                                                                                     37                                                                                                    
8. Sistemul de stimulare                                                                               40
9. Implicarea părţilor interesate                                                                    41
10. Inovaţie şi management de produs                                                           46

3. MEDIU

11. Utilizarea resurselor naturale                                                                    47
12. Managementul resurselor                                                                         48                                                         
13. Emisii relevante pentru climă                                                                   49                                            

4. SOCIETATEA

14. Drepturile salariaţilor                                                                               51
15. Egalitate de şanse                                                                                     54
16. Calificări                                                                                                   67
17. Drepturile omului                                                                                     70                                                                          
18. Cetăţenie corporativă                                                                                71                                                                          
19. Conduita conform legii şi a liniilor directoare                                         72

Raportul de durabilitate al COMPANIEI NAȚIONALE AEROPORTURI BUCUREȘTI S.A. pentru 2024 oferă o imagine de ansamblu asupra impactului economic, de mediu și social al activităților din organizația noastră, precum și a angajamentelor și a progresului în direcția dezvoltării durabile.

 Acest Raport de Durabilitate completează Raportul Anual al CNAB cu informațiile legale obligatorii pentru raportarea nefinanciară, specificate prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 85/2024 pentru reglementarea aspectelor referitoare la raportarea privind durabilitatea, Directiva (UE) 2022/2464 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr.537/2014, Directiva 2004/109/CE, Directiva 2006/43/CE și Directiva 2013/34/UE în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea de către întreprinderi, Regulamentul Delegat (UE) 2023/2772 al Comisiei din 31 iulie 2023 de completare a Directivei 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele de raportare privind durabilitatea.

DECLARAȚIA DIRECTORULUI GENERAL

Stimați cititori,

În numele echipei Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), sunt încântat să vă prezint Raportul nostru de Durabilitate pentru anul 2024. Acest document reflectă eforturile noastre permanente de integrare a principiilor de dezvoltare sustenabilă în activitățile zilnice ale celor două aeroporturi pe care le administrăm: Aeroportul Internațional Henri Coandă București - (AIHCB) și Aeroportul Internațional București Băneasa Aurel Vlaicu - (AIBB AV).

Într-o lume în permanentă schimbare, confruntată cu provocări majore, aviația se confruntă cu provocări complexe: de la reducerea emisiilor de carbon și adapatarea la schimbările climatice până la asigurarea unei experiențe sigure și confortabile pentru pasageri.

La CNAB am ales să privim aceste provocări ca pe niște oportunități de a introduce elemente inovatoare în activitățile aeroportuare și de a ne consolida rolul de lider în industria aeronautică din România.

DECLARAŢIA DE POLITICĂ ÎN DOMENIUL SISTEMULUI DE MANAGEMENT INTEGRAT AL CNAB SA

Prezenta politică reprezintă angajamentul nostru pentru menținerea și îmbunătățirea Sistemului de Management Integrat al CNAB, garanție a realizării obiectivului strategic al Companiei noastre, respectiv dezvoltarea într-o manieră durabilă a celui mai performant sistem aeroportuar european, model de urmat la nivel mondial în calitatea serviciilor.

Managementul de la cel mai înalt nivel se implică pentru ajustarea continuă a Sistemului de Mangement Integrat la contextul intern și extern, existent sau previzionat. Pentru îndeplinirea acestui deziderat, Managementul CNAB își asumă răspunderea prin declararea următoarelor direcții de acțiune:

-          identificarea holistică a riscurilor și a oportunităților care necesită a fi tratate și exploatate pentru a se asigura atingerea obiectivului strategic și a obiectivelor compartimentale în condiții de eficiență; acțiunile intreprinse pentru tratarea riscurilor și abordarea oportunităților vor fi integrate în procesele efectuate de companie fiind incluse în programele compartimentale de management și dezvoltare;

-          asigurarea continuă a conformității cu legislaţia şi alte cerinţe relevante pentru activitatea Companiei;

-          monitorizarea, analiza și actualizarea continuă a modului în care sunt îndeplinite obiectivele SMI pentru a se asigura adecvarea și utilizarea eficientă a resurselor;

-          managementul schimbărilor în cadrul SMI pentru a se asigura continuitatea afacerii;

-          la succesul companiei participă toate persoanele care lucrează sub controlul CNAB, salariați sau agenți economici, care trebuie să cunoască și să aplice prezenta politică, politicile sistemice, să cunoască obiectivele relevante ale SMI, contribuția lor la eficacitatea SMI precum și implicațiile neconformării la cerințele SMI al CNAB.

Pentru buna funcționare a Sistemului de Management Integrat al CNAB, ca Director General, mă angajez să asigur cadrul organizatoric și resursele necesare implementării prezentei politici. Împreună cu Managementul companiei, mă angajez să implementez cele mai bune măsuri pentru îmbunătățirea continuă a performanțelor Sistemului de Management Integrat al CNAB.

Gabriel BULGARU

Director General CNAB

2024 ÎN CIFRE & DESPRE NOI

      1425 de angajați din care 470 femei

      Raportul dintre salariul de bază și remunerația femeilor față de bărbați

      media orelor de instruire este de aproximativ 100 ore per salariat

      30% ponderea femeilor cu funcții de conducere

      965 de angajați implicați în campanii de screening a sănătății

      Pe baza metodologiei internaționale a fost calcultat pentru anul 2024, un impact economic total de 2,66 miliarde euro la economia României

DESPRE NOI

2.1. CNAB ȘI CONTEXTUL ÎN CARE FUNCȚIONEAZĂ

2.1.1. Scurt istoric și organizare

2.1.1-1 Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Bucureşti

1944 – 1965 Infrastructura existentă (o pistă de 1200 m şi clădiri anexe) este utilizată de aviaţia militară română.

1965 – 1970  Pe terenul aerodromului militar OTOPENI se construieşte Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni cu o aerogara moderna şi o pista de decolare-aterizare cu o lungime de 3500 m şi asigurarea tuturor facilităţilor necesare securităţii zborului.

1986 - 1990    Aeroportul parcurge o etapa de dezvoltare şi modernizare prin construirea celei de a doua piste de decolare-aterizare de 3500 m asigurând operarea tuturor tipurilor de aeronave şi echipata cu un balizaj îndeplinind cerinţele normelor OACI – realizat în România.

Începând cu anul 1992 C.N. Aeroportul Internaţional Bucureşti Otopeni S.A. derulează un vast program de investiţii “Master Plan: Dezvoltarea şi Modernizarea AIBO” împreună cu un joint-venture Româno-Italian, format din firme de mare prestigiu în domeniu (Italstrade, S.E.A. Milano, C.C.C.F. S.A.) şi care ține seama de creşterea preconizată a traficului aerian. Acest program aflat în stadiul etapei 2 (din 3), este destinat să ofere o imagine nouă, mai modernă, aeroportului. Aeroportul începe derularea unui vast program de investiţii: “Dezvoltarea şi modernizarea AIBO” etapizat în timp.

1991 – 1998 Este finalizată Faza 1 a programului de investiţii (Master Plan) care s-a concretizat cu construcţia şi darea în exploatare a următoarelor obiective:

• Construirea unui terminalului Plecări internaţionale cu o capacitate de prelucrare de 1000-2000 de pasageri pe ora de vârf.
• Construirea unei săli moderne de îmbarcare (2 niveluri) dotată cu 5 punţi mobile de îmbarcare-debarcare pasageri care facilitează accesul direct al acestora din sala de îmbarcare la aeronavă.
• Construirea unei a doua platforme de parcare aeronave cu 22 de poziţii.
• Modernizarea drumurilor de acces la aeroport.
• Dotarea cu echipamente şi instalaţii de ultima generaţie.

În anul 1999 începe derularea Fazei 2 a programului de investiţii (Master Plan) care stabilite următoarele obiective:

• Reamenajarea şi reorganizarea terminalului vechi de pasageri cuprinzând:

-          Zonele destinate fluxurilor de pasageri în trafic intern

-          Zonele destinate prelucrării fluxului de pasageri Sosiri internaţionale.

-          Zonele destinate birourilor agenţilor economici şi organelor specifice ale autorităţii de stat care îşi desfăşoară activitatea pe aeroport.

-          Zonele comerciale de legătură între cele două terminale.

-          Zonele tehnice amenajate la subsolul terminalului şi a corpurilor de legătură

• Amenajarea unei parcări auto cu o structură supraetajată dezvoltată pe trei niveluri cu o capacitate de 1000 de locuri de parcare autoturisme şi autocare
• Extinderea spre est a căii de rulare spre Pista 1(08R-26L).
• Reabilitarea drumurilor interioare, inclusiv executarea unui pasaj rutier în zona tehnică.
• Modernizarea capacităţilor de producţie şi distribuţie a agentului termic.
• Modernizarea reţelei de utilităţi (apa-canal, distribuţie energie electrică, iluminat exterior).
• Modernizarea infrastructurii de service (întreţinere şi reparaţii infrastructură aeroportuară, echipamente speciale).
• Achiziţii de echipamente de ultimă generaţie destinate activităţilor aeroportuare de handling la sol.

Pe lângă proiectele având că obiectiv modernizarea infrastructurii aeroportuare şi a instalaţiilor aferente, o atenţie speciala este acordata activităţilor comerciale în zona aeroportului destinate a oferi o gama cât mai variata de servicii şi facilităţi tuturor clienţilor aeroportului.

-Hub principal: Cel mai mare aeroport din România, OTP deservește peste 16 milioane de pasageri anual și asigură conexiuni cu 70 destinații.

-Infrastructură modernă: Dotatc u două terminale pasageri, o zonă de cargo extinsă și facilități de mentenanță de ultimă generație, OTP esteun punct de referință în regiune în ceea ce privește infrastructura aeroporutară și facilitățile pe care le oferă.

-Sustenabilitate: Am implementat sisteme avansate de management al energiei și programe de reciclare pentru a minimiza impactul asupra mediului, consumăm energie electrică verde în cadrul unui angajament pe termen lung pentru reducerea amprentei de carbon

2.1.1-2 Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa – Aurel Vlaicu

Prima atestare documentară în presa vremii a Aeroportului International Bucuresti Băneasa - Aurel Vlaicu a avut loc la 7 iunie 1910, când pe "câmpul de la Băneasa"(fostul hipodrom de la Băneasa după 1920), pionierul aviaţiei românesti, Aurel Vlaicu, prezenta câteva evoluţii cu avionul construit chiar de el, la mitingul aviatic organizat la acea vreme.

Aeroportul Băneasa este considerat ca unitate de aviaţie incepand din anul 1921, pe actuala pozitie geografică.

1909 Primele zboruri în zona Băneasa au fost efectuate de către Louis Bleriot de pe un hipodrom particular.

În 1912 George Valentin Bibescu a înfiinţat, pe moşia surorii sale, mai intâi Aeroportul Băneasa Vest (situat în partea de Vest a Sos. Bucuresti-Ploieşti) şi apoi Aeroportul Băneasa (în zona de Nord a actualului amplasament, poziţionat în zona de Est a Sos. Bucureşti-Ploieşti), folosind ca pistă de decolare-aterizare o pistă înierbată.

1912 Liga Aeriană Naţională Română a organizat prima şcoală de zbor pe Băneasa. După 1912, aerodromul a devenit aeroport şi activităţile aeronautice s-au diversificat, incluzând o şcoală civilă de pilotaj pentru aviaţia civilă şi Clubul Regal Aerian din România.

1920 S-a înfiinţat Compania de Navigaţie Aeriană Franco-Română, având la bază capital românesc şi echipament tehnic franţuzesc. Aceasta a fost prima companie de transport aerian din lume, pentru pasageri, mărfuri şi poştă.

12 Noiembrie 1922 S-a inaugurat prima linie aeriană intercontinentală între Europa şi Asia pe ruta Paris - Strasbourg - Praga - Viena - Bucureşti (Baneasa) - Constantinopol.

1923 S-au înfiinţat pe Aeroportul Băneasa Atelierele Companiei de Navigaţie Aeriană Franco-Română, având ca activitate repararea, producerea de piese de schimb şi componente de bază pentru industria aeronautică. Aceste ateliere au precedat înfiinţarea întreprinderii de avioane Bucureşti (actuala ROMAERO).

1930 S-au semnat convenţiile cu Polonia şi Cehoslovacia pentru dezvoltarea aeroportului Băneasa ca aeroport internaţional.

1942 La Aeroportul Baneasa se construieste prima pistă betonată din Romania.

1947 – 1952 Se construieşte noua clădire a aerogării care, conform planurilor unui colectiv de arhitecţi, a fost concepută ca o elice cu trei pale, ceea ce face ca aerogara să reprezinte una din bijuteriile arhitectonice ale României.

Până in 1970 Aeroportul Bucureşti Băneasa a fost singurul aeroport din Bucureşti şi singurul aeroport internaţional din România.

Specializare: BBU este dedica tzborurilor business, charter și low-cost, oferind o alternativă rapidă și convenabilă pentru pasageri prin prisma proximității față de centrul capitalei.

-Flexibilitate: Cu o infrastructură modernă și un mediu prietenos, BBU răspunde nevoilor diverse ale pasagerilor.

-Inovație: Am introdus soluții digitale pentru îmbunătățirea experienței pasagerilor și reducerea timpilor de așteptare.

-Proiectele în care suntem implicați vor contribui la o mobilitate mai bună a pasagerilor la și de la aeroport.

2.1.1-3 Fuziunea

În anul 2009, prin Hotărârea Guvernului nr. 1208/2009 din 07/10/2009 se înfiinţează Compania Naţională "Aeroporturi Bucureşti" - S.A. prin fuziunea Companiei Naţionale "Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Bucureşti" - S.A. cu Societatea Naţională "Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa - Aurel Vlaicu" - S.A., sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

Compania are sediul central în oraşul Otopeni, Calea Bucureştilor nr. 224 E, judeţul Ilfov. În cadrul Companiei, Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa - Aurel Vlaicu funcţionează ca puncte de lucru.

2.1.2. Forma juridică

 Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti S.A. este o societate comercială pe acţiuni deţinute în proporţie de 80% de către Statul Român şi 20% de către Fondul Proprietatea, care este organizată şi funcţionează pe bază de gestiune economică. Sursele de finanţare se asigură din venituri proprii, sume alocate de la bugetul de stat, credite bancare, credite externe contractate sau garantate de stat, fonduri externe nerambursabile, acordate în condiţiile legii, precum şi forme legale de participare a capitalului privat şi alte surse legal constituite, toate acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare privind datoria publică şi cu respectarea regulamentelor comunitare privind ajutorul de stat.

2.1.3 Date de identificare

Denumire:    Compania Naţională Aeroporturi

 Bucureşti – S.A.

Sediul central: Oraş Otopeni, Str. Calea Bucureştilor, 

 Nr. 224E, judeţul Ilfov.

Puncte de lucru: - Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Bucureşti, Oraş Otopeni, Str. Calea Bucureştilor,

 Nr. 224E, judeţul Ilfov.

 - Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa - Aurel Vlaicu, Şos. Bucureşti – Ploieşti nr. 40, sect.1, Bucureşti

Cod poştal: 075150

Telefon:  + 40 (0) 21 201 32  20

Fax: + 40 (0)21 201 49 90

Telex:  LROPRAYD

SITA:  OTPAPXH

E-mail: contact@cnab.ro

 secretariat@cnab.ro

WWW: www.bucharestairports.ro

Cod unic de înregistrare: 26490194

Număr de ordine în Registrul Comerţului: J23/401/05.02.2010

Compania Naţională "Aeroporturi Bucureşti" - S.A. funcționează în baza HG nr. 1208 din 07/10/2009, sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii și are ca obiect principal de activitate: “efectuarea de prestaţii, servicii, lucrări de exploatare, gestionare, întreţinere, reparare, dezvoltare şi modernizare a bunurilor din patrimoniul său, aflate în proprietate sau în concesiune, în vederea asigurării condiţiilor de siguranţă şi securitate pentru sosirea, plecarea şi manevrarea la sol a aeronavelor în trafic naţional şi/sau internaţional, asigurarea serviciilor aeroportuare pentru tranzitul de persoane, mărfuri şi poştă, precum şi servicii de interes public naţional”.

Compania poate efectua orice alte operaţiuni şi activităţi legale necesare realizării obiectului său de activitate.

Pentru realizarea obiectului de activitate, Managementul CNAB organizează activitățile și asigură resursele necesare, respectând cerințele legale, de reglementare, ale clienților, ale comunității (interne – colaboratori și parteneri de afaceri și externe – primăriile localităților învecinate), precum și cele convenite cu partenerii de dialog social – salariații Companiei.

Documentele interne care stau la baza autorizării și funcționării Companiei – cum sunt Organigrama Generală, Regulamentul de Organizare și Funcționare al CNAB, Regulamentul Intern, Contractul Colectiv de Muncă, Programul Strategic de Dezvoltare, Standarde, Manuale, Regulamente, Protocoale/Proceduri de colaborare, Convenții, Contracte, Proceduri și Instrucțiuni de lucru, Programe de management și dezvoltare a SMI, Planuri de acțiuni corective/preventive, Bugetul de venituri și cheltuieli etc. - se revizuiesc ori de câte ori se modifică o cerință a sistemului, pentru a se asigura în permanență conformitatea activităților, a infrastructurii (clădiri, piste, căi de rulare, polatforme, parcări, drumuri), a echipamentelor și instalațiilor, a forței de muncă etc.; toate acestea reprezintă contextul intern al CNAB.

Pentru realizarea obiectului de activitate, Managementul CNAB organizează procesele de muncă prin:

-          Redactarea si emiterea în mod controlat a Regulamentului de Organizare si Functionare al CNAB, a fiselor de post cu sarcini, atributiuni si indicatori de performanta.

-          Organizarea proceselor de muncă și punerea la dispoziția salariaților a instrucțiunilor de lucru (manuale, regulamente, planuri, coduri de bună practică, proceduri și instrucțiuni de lucru etc.) specifice, necesare pentru obținerea performanțelor planificate, în baza analizei pericolelor și evaluării riscurilor asociate, prin alegerea celor mai sigure proceduri de lucru, materiale, tehnologii și procese tehnologice.

-          Asigurarea infrastructurii necesare desfășurării activității : terenuri, drumuri de acces, parcări, birouri, clădiri tehnice, terminale, platforme, căi de rulare, piste etc., elemente concesionate de la ministerul de resort în baza contract de concesionare cu obligația menținerii disponibilității funcționale și dezvoltării ei conform cerințelor legale;

-          Asigurarea forței de muncă proprii, instruite, reglementarea internă a raporturilor de muncă sau asigurarea de forță de muncă subcontractată, pentru efectuarea unor activități specifice, externalizate pe criterii de eficiență economică;

-          Asigurarea echipamentelor și instalațiilor tehnice adecvate necesare desfășurării în condiții de calitate, siguranță, securitate, protecție a mediului a activităților aeroportuare.

Activitățile aeroportuare se desfășoară 24/24 h, 7 zile pe săptămână, cu forțe proprii, prin firme partenere sau pe baza unor convenții încheiate cu organe ale Statului. Lista proceselor, a subroceselor și a responsabililor de procese administrate de către CNAB este emisă și actualizată periodic și identifică responsabilii diverselor procese efectuate sau sub controlul CNAB.

Indiferent de modul de efectuare a activităților – de către salariații proprii sau furnizori externi - Managementul CNAB este responsabil pentru realizarea indicatorilor de performanță planificați pentru fiecare proces.

Compartimentele și comisiile specializate, prin efectuarea activităților de monitorizare, măsurare, verificare, audit, inspecție și control al tuturor prestatorilor de servicii, salariați proprii sau terți furnizează în permanentă Managementului date referitoare la funcționarea Companiei. Prin efectuarea unor analize periodice (în cadrul ședințelor Managementului, ale Comisiei de Monitorizare, ale comitetelor și ale altor comisii constituite conform cerințelor legale sau ale standardelor și regulamentelor de certificare), Managementul CNAB stabilește cele mai bune acțiuni pentru îmbunătățirea continuă a activității Organizației.

Comunicarea în interiorul oragnizației se face prin mijloace fizice sau electronice, conform cerințelor determinate, pe fluxurile stabilite în procedura de comunicare.

Deciziile și Dispozițiile Managementului, instrucțiunile de lucru, informările și comunicările necesare îndeplinirii obiectului de activitate sunt transmise angajaților pe cale ierarhică și terților în mod controlat, pe principiul nevoii de a cunoaște, protejând informațiile cu caracter personal. Pentru a garanta înțelegerea lor, conducătorii locurilor de muncă organizează instruirea adecvată a personalului de execuție, cu testarea cunoștințelor dobândite, atunci când este cazul.

Salariații CNAB și ai firmelor terțe au obligația respectării întocmai a prevederilor CIM sau ale contractelor de prestari servicii, legislația aplicabilă în domeniul în care lucrează, cerințele regulamentelor, procedurilor și instrucțiunilor de lucru puse la dispoziție de angajator și să raporteze voluntar, în cel mai scurt timp, orice neconformitate identificată.

Datorită specificului activităților desfășurate, activități puternic reglementate, salariații CNAB parcurg un proces continuu de formare profesională, de la angajare și pe tot parcursul perioadei de muncă, fiind o forță de muncă specializată, adecvat instruită, capabilă să implementeze cerințele SMI și să dezvolte o cultură organizațională competitivă.

2.1.4 Contextul extern

Pentru realizarea proceselor care fac obiectul său de activitate, acțiunile CNAB sunt influențate de factori externi, cum ar fi:

-                      Schimbările legislative și ale regulamentelor și directivelor internaționale, care pot duce la apariția unor activități noi sau eliminarea unor activități existente, cazuri în care Managementul CNAB poate lua măsuri organizatorice (schimbare Organigrama Generală, revizuire ROF, CCM, RI etc., schimbarea Strategiei de dezvoltare a CNAB sau colaborarea cu firmele terțe, angajare sau concedieri de personal, externalizare/contractare servicii) sau tehnice (extindere infrastructură, demolări/modernizări/achiziții de echipamente și instalații, implementare noi tehnologii, instruirea/conversia profesională a angajaților, impunerea unor condiții de operare pentru companiile aeriene etc.); pandemia cu virusul COVID 19 a implicat, în funcție de dinamica urgenței medicale, implementarea unor legi și ordonanțe noi; impactul financiar al acestora trebuie prognozat și monitorizat.

-                      Din punct  de vedere concurențial, CNAB nu are concurență în zona Municipiului București; cele mai apropiate aeroporturi internaționale sunt Craiova, Constanța, Sibiu, Bacău, Cluj Arad, Târgu Mureș, Iași și Suceava, Baia Mare, Sofia, Budapesta. Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti reprezintă principalul pol aviatic al României, care procesează aproximativ 75% din traficul aerian de pasageri, marfă şi poştă înregistrat la nivel naţional. Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, prin cele două platforme aeroportuare de la Otopeni şi Băneasa, asigură condiţiile de derulare a întregului spectru de operaţiuni aeriene – civile şi militare, dispunând de un potenţial substanţial de dezvoltare capabil să corespundă perspectivelor de creştere a traficului aerian cel puţin la orizontul anilor 2030.

-                      Starea economiei globale poate influența traficul de pasageri și nevoile acestuia, cu impact asupra veniturilor și cheltuielilor Companiei; astfel la nivelul anului 2020 și 2021, datorită pandemiei cu virusul COVID-19, traficul aeroportuar a cunoscut o scădere cu 69,2% față de anul 2019, aceasta ducând la venituri reduse pe măsură. Compania a fost nevoită să aplice lucrul de la domiciliu, șomajul tehnic și să implementeze activități noi pentru ținerea sub control a răspândirii virusului pe cale transportului aerian.În anul 2022, efectele pandemiei Covid-19 s-au atenuat însă activitatea aeroportuară a fost influențată de operațiunea militară din UCRAINA, care a generat un aflux de migranți pe calea aeriană. CNAB a fost nevoit să reproiecteze fluxuri și spații de tranzit pentru cetățenii ucraineni.

-                      Economia locală, starea infrastructurii rutiere și rețelelor de utilități poate influența accesul la/de la Aeroporturile CNAB și fluxul de pasageri.

-                      Comunitatea locală, prin acțiunile sale, poate genera restricționarea unor activități aeroportuare care creează disconfort cetățenilor, factorul zgomot fiind un aspect important. CNAB trebuie să analizeze aceste aspecte de mediu și să implementeze măsuri compensatorii sau pentru diminuarea impactului acestora.

-                      Existența aeroporturilor CNAB generează dezvoltarea comunității locale prin taxele plătite și oferirea de locuri de muncă și piață pentru furnizarea de produse și servicii;

-                      Cerințele pasagerilor și ale însoțitorilor acestora trebuie identificate și analizate pentru implementarea de acțiuni corective adecvate sau de îmbunătățire a activităților aeroportuare; nerespectarea acestor cerințe poate duce a afectarea imaginii CNAB și pierderi materiale.

Toate acestea sunt comunicate pentru conformare, salariaților și colaboratorilor care participă la realizarea obiectului de activitate, conform cerințelor determinate în procedura de comunicare a companiei sau în contractele comerciale dintre părți, asigurând controlul informațiilor documentate vehiculate.

Contextul intern și extern se revizuiesc odată cu schimbarea/modificarea unuia dintre elementele lor (lege, regulament, standard, organizare internă, domeniu de activitate, condiții contractuale, stare infrastructură, categorie de operare, existența pandemiilor sau a unor situații speciale etc.), acest proces fiind foarte important pentru dezvoltarea și asigurarea eficienței afacerii . De determinarea exactă a contextului în care operează organizația depinde alocarea resurselor pentru efectuarea proceselor și implementarea PSDI AIHCB.

I. STRATEGIE

1. ANALIZĂ STRATEGICĂ ȘI ACȚIUNI

1.1. Programul Strategic de Dezvoltare al CNAB

În paralel cu asigurarea condițiilor pentru funcționare, Managementul CNAB alocă toate resursele necesare dezvoltării aeroportului, prin întreprinderea tuturor acțiunilor pentru implementarea proiectelor din cadrul Programului Strategic de Dezvoltare al CNAB.

Obiective aeroportuare:

Obiective conexe:

Valoare estimată: 450.000.000 euro pentru modul 1 și 2 terminal pasageri și capacități aferente (sub rezerva studiilor de fezabilitate).

Angajamentul nostru față de Sustenabilitate:

La CNAB, credem că sustenabilitatea nu este doar un obiectiv, ci o responsabilitate. În 2024, ne-am concentrat pe integrarea principiilor de dezvoltare durabilă în toate procesele noastre, de la managementul resurselor la relația cu comunitățile și partenerii noștri.

2. MATERIALITATE

Până în acest an ne-am concentrat pe trei piloni esențiali:

1. Am inițiat și implementat proiecte în vederea reducerii amprentei de carbon rezultată din activitățile aeroportuare, eficientizarea consumului energetic și promovarea economiei circulare.Unele dintre proiecte se află în continuare în derulare.

2. Am sprijinit comunitățile locale, am investit în educație și am asigurat un mediu de lucru sigur și incluziv pentru angajații noștri.

3. Am continuat să dezvoltăm infrastructura aeroportuară pentru Aeroporturile Otopeni și Băneasa contribuind la creșterea economică a regiunii Bucrești-Ilfov și la conectivitatea României cu restul lumii.

IMPACTUL ECONOMIC

În ansamblul economiei naționale, activitatea aeroportuară derulată pe cele două aeroporturi ale companiei și business-ul generat de acestea acționează direct sau ca un stimulator asupra sistemului economic local, regional și național.

Pe baza metodologiei internaționale au fost identificate patru tipuri diferite de impact generate de Aeroportul Internațional Henri Coandă-București și Aeroportul Internațional Aurel Vlaicu.

IMPACTUL ECONOMIC DIRECT

Impactul economic direct constă în generarea de locuri de muncă (creșterea acestora în perimetrul aeroportuar), generarea de venituri și valoare adăugată mare din activitățile associate cu operarea aeroportului, în aeroport sau situate lângă aeroport. Acestea includ activitățile operatorului aeroportuar (CNAB), ale companiilor aeriene, ale prestatorului serviciilor de control al traficului aerian, operatorilor de aviație generală, prestatorilor activităților de handling, securitate aeroportuară, operatorilor facilităților de frontieră și vamă, companiilor de întreținere a avioanelor și a altor companii care acționează în domeniul food & beverages și retail situate în perimetrul aeroportuar.

IMPACTUL ECONOMIC INDIRECT

Impactul economic indirect constă în generarea de locuri de muncă, venituri și valoare adăugată mare din activitățile care generează produse și servicii necesare funcționării aeroportului, precum și alimentării acestuia cu bunuri, produse și servicii. De exemplu, putem vorbi aici despre distribuitorii de bunuri și furnizorii de întreținere aeronave, terminale cargo, servicii necesare efectuării operațiunilor de alimentare cu combustibil a aeronavelor și auto din zona aeroportuară, companii care oferă servicii de contabilitate și juridice, precum și agenții de turism, rezervări bilete, rent-a-car, taxi, transport public etc.

IMPACTUL ECONOMIC INDUS

Impactul economic indus sau declanșator reflectă activitatea economică generatoare de venituri ale angajaților, din societățile asociate direct sau indirect cu activitatea aeroportului, în cadrul economiei naționale. Veniturile acestora declanșează consumul și produce locuri de muncă în diferite alte domenii ale economiei naționale, regionale sau locale.

IMPACTUL ECONOMIC CATALITIC

Impactul economic catalitic sau accelerator este rezultatul faptului că aeroportul funcționează ca un adevărat liant care conectează locuitorii conurbației și firmele, cu piața globală, permițând interacțiunea de business, facilitând schimburile comerciale, putând accelera atragerea investițiilor străine în economia națională, regional sau locală, încurajând turismul.

Toate aceste beneficii reflectă modul în care aeroportul catalizează activitatea economică a țării, stimulând productivitatea și în cele din urmă creșterea PIB-ului pe termen lung.

Așadar, aeroportul și implicit activitatea aeroportuară generate de existența acestuia facilitează sau generează plus valoare economiei naționale, regionale, locale, precum și conurbației în care este plasat.

În scopul calculării impactului economic au fost utilizați doi indicatori care măsoară contribuția la PIB-ul României, contribuția în valori absolute, precum și crearea de locuri de muncă.

În plus, aeroporturile Henri Coandă și Aurel Vlaicu și serviciile aeriene permit turiștilor să viziteze România și Bucureștiul, să faciliteze transportul de pasageri și mărfuri și permit angajaților companiilor din România să calătorească către clienți oriunde în lume.

Unele afaceri cu sediul în regiune nu și-ar fi stabilit sediul aici, fără conectivitatea pe care aeroportul o oferă, rezultând de aici că transportul aerian facilitează ocuparea forței de muncă, dezvoltarea economiei regionale și naționale prin facilitarea comerțului, turismului și creșterea investițiilor.

Prin urmare Compania Națională Aeroporturi București contribuie semnificativ la economia României, cu o cifră de afaceri de peste 260 Mil Euro.

Pe baza metodologiei internaționale a fost calcultat pentru anul 2024, un impact economic total de 2,66 miliarde euro la economia României și au fost generate direct, indirect, indus și catalitic un număr total de 91.000 de locuri de muncă.

-Social: Prin programme de responsabilitate socială, sprijinim educația, sănătatea și dezvoltarea comunităților locale.

-Mediu: Ne angajăm să reducem amprenta noastră de carbon cu cel putin 55% până în 2030, față de 1990 și să promovăm practici durabile în toate activitățile noastre.

Categoriile de impact economic generat sau facilitat de Compania Națională Aeroporturi București

3. OBIECTIVE

Strategia de Sustenabilitate

Viziunea noastră de Sustenabilitate

La CNAB, credem că un viitor sustenabil este posibil doar printr-un echilibru al nevoilor economice, sociale și de mediu.

Strategia noastră de sustenabilitate este axată pe trei piloni esențiali:

1. Mediu: Minimizarea impactului asupra mediului și promovarea unei economii verzi.

2. Social: Sprijinirea comunităților și crearea unui mediu de lucru sigur, incluziv și orientat către viitor.

3. Economic: Dezvoltarea sustenabilă a business-ului nostru, asigurând eficiență pe termen lung.

Pentru a atinge obiectivul general de sustenabilitate al companiei și tranziție către neutralitate climatică, compania va stabili obiective realizabile și va derula acțiunile necesare îndeplinirii acestor obiective.

În acest sens obiectivele fundamentale de sustenabilitate sunt:

1. Creșterea nivelului de conservare a apei în întregul sistem aeroportuar și în toate operațiunile aeroportuare  - 2050

2. Creșterea nivelului de utilizare responsabilă pentru mediu și acțiune socială - 2050

3. Creșterea nivelului de reciclare - 2050

4. Reducerea utilizării energiei din surse fosile pentru toate operațiunile și facilitățile și creșterea nivelului de utilizare a energiei din surse altenative sustenabile - 2050

5. Reducerea emisiilor din toate operațiunile companiei - 2030

6. Introducerea elementelor de sustenabilitate în toate proiectele viitoare, inclusiv în fazele planificare, proiectare și construcție – incepand cu 2023

7. Promovarea conștientizării sustenabilității în randul angajaților și în comunitate -

8. Integrarea practicilor de sustenabilitate în politici interne și extern în activitățile de business – incepand cu 2022

9. Stimularea politicilor de mobilitate sustenabilă – 2030

Prioritizarea in implementarea obiectivelor este determinata impactul pe care aceste masuri il au, in timp, asupra actorilor care interactioneaza cu activitatile aeroportuare, astfel:

A. Acționarii:

-  Conform legislației Uniunii Europene, Regulamentele și deciziile devin automat obligatorii, peste tot în UE, la data la care intră în vigoare. Directivele trebuie transpuse în legislația națională de către statele membre legii platformele sunt considerate bunuri publice. Prin urmare Ministerul Transporturilor trebuie să adopte măsuri care să asigure sustenabiliatatea transporturilor.

- Scopul Ministerului Transporturilor este acela de a dezvolta infrastructuri necesare asigurării unor capacități de transport corespunzatoare și sustenabile.

- Fondul Proprietatea ca acționar institutional major investește, crede în investițiile ”care pot contribui la sustenabilitatea socială și economică pe termen lung” .

B. Liniile aeriene:

- Unele obiective de dezvoltare sustenabilă și acțiunile propuse vor conduce la o crestere a nivelului de servicii oferit de aeroport companiilor aeriene și totodată va reduce impactul asupra mediului generat de aeronave.

- Facilități moderne oferite liniilor aeriene, echipamente și tehnologii de ultimă oră.

C. Pasagerii:

-  Îmbunătățirea timpilor de procesare a pasagerilor prin introducerea noilor tehnologii.

-  Nivel de servicii sueprior pentru pasageri și însoțitori ai acestora în terminale și facilități de parcare.

D. Companii cu activitate pe platforma aeroportuara:

-  Îmbunatățirea nivelului operațional va conduce la îmbunătățirea propriilor activități

- Accesul la facilități moderne și sustenabile

- Eficiența timpilor de procesare a aeronavelor

E. Angajații:

-  Facilități moderne și sustenabile și accesul la noi tehnologii

- Sentimentul de apartenență la grup cu valori comune de susteanbilitate

- Perfecționare permanentă

F. Autorități locale:

-  Dezvoltarea sustenabilă a aeroportului va determina un comportament similar pentru comunitatea de afaceri din zonă

- Generarea de noi business-uri va aduce venituri suplimentare la bugetul local și va spori atractivitatea (economică și socială) către aceste zone

-  Comportamentul sustenabil al aeroprotului va genera o mobilitate sustenabilă pentru comunități și implicit o utilizare a mijloacelor nepoluante de deplasare

G. Comunitatea locală:

- Generarea de noi locuri de muncă

- Atragerea de noi business-uri in proximitatea aeroportului va genera noi oportunități de angajare și de afaceri

- Reducerea poluării și creșterea nivelulu de viață pentru comunitățile aflate în zona perimetrului aeroportuar.

Prioritizarea este determinata de puterea si interesul pe care fiecare din actorii mentionati mai sus il au in dezvoltarea sustenabila a aeroportului Henri Coanda Bucuresti.

In cadrul “Strategiei de dezvoltare sustenabilă 2021-2050” este întocmită harta puterii și interesului stakeholders-ilor.

Strategia de dezvoltare sustenabila a CNAB a fost asumată de fiecare department din cadrul CNAB. În funcție de procesele, dezvoltările și acțiunile fiecărui departament în aria sa de responsabilitate, se urmăresc obiectivele din strategie, cu precădere în zona tehnică și de investiții.

Obiectivele din strategia de sustenabilitate a CNAB sunt corelate cu :

- Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă adoptată de Comisia Europeană în decembrie 2020

- Angajamentul industriei aviatice europene DESTINATION 2050, lansat în februarie 2021

- Obiectivele de dezvoltare durabila a ONU 2030.

Ne aliniem la Obiectivele de Dezvoltare Sustenabilă ale ONU (SDGs), concentrându-ne pe următoarele domenii cheie:

-Acțiune climatică (SDG 13)

-Energie accesibilă și curată (SDG 7)

-Industrie, inovație și infrastructură (SDG 9)

-Comunitați și orașe durabile (SDG 11)

În 2024, ne-am propus să atingem următoarele obiective strategice de sustenabilitate:

Mediu

1. Reducerea emisiilor de carbon:

-Scăderea emisiilor de CO2 cu cel putin 55% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990.

-Implementarea unui sistem de monitorizare a emisiilor în timp real.

2. Eficiența energetică:

-Modernizarea sistemelor de iluminat și climatizare pentru a reduce consumul de energie.

3. Managementul deșeurilor:

-Reciclarea deșeurilor generate în aeroporturi până în 2025, obiectiv global de valorificare, 65%.

-Eliminarea treptată a plasticului de unică folosință din activitățile noastre.

4. Biodiversitate:

-Protejarea și întreținerea zonelor verzi din jurul aeroporturilor.

-Politici și acțiuni pentru conservarea biodiversității.

Social

1.Siguranța și sănătatea angajaților:

Reducerea la zero a accidentelor grave la locul de muncă.

Abonament de servicii medicale

colaborare pe/cu diverse platforme pentru diversificarea timpului în afara programului (abonamente reduse la săli de sport, abonamente activități culturale)

acces gratuit la teatre și muzee, facilități pentru lectură

Program amplu privind monitorizarea sănătații și siguranței la locul de muncă.

2. Implicarea în cadrul comunităților din proximitatea aeroporturilor:

-Sprijinirea proiectelor sociale în comunitățile locale.

3. Diversitate și incluziune:

-Promovarea unui mediu de lucru diversificat și incluziv.

4. Experiența pasagerilor:

-Îmbunătățirea accesibilității pentru persoanele cu dizabilități.

-Implementarea unor soluții digitale pentru o experiență de călătorie”seamless”

Economic

1. Investiții în infrastructură aeroportuară sustenabilă:

-Modernizarea terminalelor de pasageri și a infrastructurii aeroportuare primare și secundare, pentru a reduce impactul asupra mediului.

2. Transparență și etică:

-Raportarea publică a activității și traficului aerian.

-Implementarea unor practici anti-corupție și de conformitate.

3. Colaborări pentru sustenabilitate:

-Parteneriate cu companiile aeriene și alte entități care își desfăsăară activitatea pe platforma aeroportuară pentru promovarea sustenabilității în industria aeriană.

-Implicarea în inițiative ale industriei aviatice, cum arfi Airport Carbon Accreditation.

Inițiative importante în 2024

În 2024, am inițiat și derulat mai multe proiecte semnificative:

Proiectul „Aeroport Verde”: Inițierea unui amplu proiect de construire a unui parc fotovoltaic de 31,5 MWdc putere instalată, care să acopere o parte din consumul de energie electrică.

Transformarea progresivă a parcului auto al companiei în autovehicule electrice sau acolo unde nu este posibil în autovehicule mai puțin poluante și utilizarea progresivă a vehiculelor electrice pentru operațiunile interne.

Programul „Zero Deșeuri”: Introducerea unor coșuri de reciclare în zonele publice ale aeroporturilor și educarea pasagerilor privind separarea deșeurilor.

Campania pentru siguranța operațiunilor aeriene și sustenabiliatate: Colaborarea cu companiile aeriene pentru reducerea emisiilor de carbon pe rutele operate din OTP și BBU.

Măsurarea Performanței

Pentru a ne asigura că atingem obiectivele noastre de mediu, am implementat un sistem de monitorizare și raportare:

Indicatori cheie de performanță (KPIs):

-monitorizarea emisii de CO2: kg CO2/pax .

- monitorizarea gradului de reciclare a deseurilor:  % din deșeuri reciclate.

-numar de angajați mplicați în programe de voluntariat.

-Raportare transparentă: Publicarea periodică a datelor statistice și a performanței aeroportuare în rapoarte de sustenabilitate și pe website-ul companiei.

Perspective Viitoare

Ne angajăm să continuăm să investim în sustenabilitate, cu următoarele priorități pentru următorii ani:

-Dezvoltarea unui plan de tranziție către zero emisii nete până în 2050.

-Extinderea programelor de educație și conștientizare a sustenabilității în rândul angajaților și comunităților.

-Consolidarea poziției noastre ca lider în sustenabilitatea aeroportuară din țară.

4. COMPLEXITATEA LANȚULUI VALORIC

4.1. Procesul de aprovizionare

În cadrul CNAB, procesul de aprovizionare este procedurat şi menţinut sub control în conformitate cu prevederile legale aplicabile pentru achiziţiile publice. Descrierea procesului de aprovizionare este făcută în cadrul procedurilor de lucru elaborate de serviciul de resort care gestionează procesul de achiziţii. 

CNAB asigură că s-au procurat produse/servicii conforme, atât cu condiţiile specifice activităţilor organizaţiei, cât şi cu cele de reglementare, îşi planifică procesul de aprovizionare şi îl supune unui control adecvat, luând în considerare următoarele:

 cerințele legale

 evaluarea şi selecţia furnizorilor conform unor criterii clare

 specificarea clară a cerinţelor activităţilor aeroportuare

 inspecţia la recepţie

Evaluarea furnizorilor se face conform procedurilor specifice şi se au în vedere următoarele criterii principale de selecţie*:

 certificarea sistemului de management al calităţii, a sistemului de management al mediului şi a sistemului de management al sănătăţii şi securităţii în muncă (preferabil);

 deţinerea competenţei, a capacității tehnice şi a autorizărilor și acreditărilor necesare;

 rezultatul efectuării de către CNAB a unor audituri de secundă parte la sediul furnizorilor potenţiali;

 analiza calităţii produselor aprovizionate, preturi, promptitudine în livrare şi viteza de răspuns la problemele apărute, compatibilitate cu serviciile implementate în AB;

 analiza competitivităţii pe piaţă a furnizorului;

 studiul impactului de mediu şi al influenţei produselor aprovizionate asupra stării de sănătate a utilizatorilor;

 referinţe şi recomandări;

 cerinţe specifice domeniului de activitate al CNAB, documentate în documentele SMI (cerinţe de securitate aeroportuară sau siguranţă aeronautică etc).

*lista criteriilor este informativă, fiind supusă restricțiilor Agenției Nationale a Achizițiilor  Publice.

Modul de acceptare al furnizorilor de procese/produse/servicii este detaliat în procedurile de lucru specifice.

4.2. Cerințe sociale și de mediu pentru furnizori

Conform procedurilor interne de achiziție, un prim pas în procesul de contractare îl reprezintă documentațiile de calificare a potențialilor furnizori de produse/servicii/lucrări. Acest lucru se realizează cu ajutorul analizării documentelor de evaluare a prestațiilor anterioare, dacă au existat astfel de prestații ale ofertanților. Calificarea furnizorilor și evaluarea acestora în ce privește nivelul prestațiilor realizate în raport cu cerințele contractuale sunt considerate elemente cheie pentru asigurarea unui lanț de aprovizionare funcțional, care să permită derularea proceselor documentate și a sistemului de management integrat calitate- mediu-sănătate ocupațională în condiții de eficacitate, sustenabilitate și siguranță.

Prin documentațiile de calificare se solicită informații și documente pentru evaluarea generală a dimensiunii potențialilor prestatori, a evoluției cifrei de afaceri și a numărului de angajați, experiența relevantă în domeniu. Pe lângă aceste aspecte, documentațiile de calificare evaluează și aspecte ce țin de guvernanță, cum ar fi aspectele ce țin de societate și mediu. Astfel, conformarea cu standardele ISO 9001:2015, ISO 14001:2015, ISO 45001:2018 (sistem de management integrat calitate-mediu și sănătate ocupațională), precum și respectarea prevederilor din Convenția privind Protecția Mediului (postată și pe site-ul oficial al CNAB)   este punctată suplimentar, la fel și respectarea de către subcontractanții potențialilor furnizori a acelorași condiții.

4.3. Informaţii referitoare la aprovizionare

Informaţiile referitoare la procesele/produsul/serviciul aprovizionat, conţin date privind denumirea, tipul, specificaţii ale procesului/produsului/serviciului, termenele de livrare, cerințe speciale pentru mărfurile periculoase, activităţi post-livrare și post-utilizare(reciclare şi eliminare) şi cerinţele SMI propriu organizaţiei.

Comanda/contractul de aprovizionare se verifică şi aprobă înainte de emitere, de funcţiile responsabile.

4.4. Verificarea procesului/produsului/serviciului aprovizionat

Condiţiile privind verificarea proceselor/produselor/serviciilor aprovizionate sunt stabilite în procedurile specifice de achiziții, care precizează că procesele/produsele/serviciile aprovizionate sunt recepţionate din punct de vedere cantitativ, calitativ şi de mediu. Recepţia calitativă a produselor se efectuează în CNAB prin analiza documentelor însoţitoare privind calitatea produselor livrate şi a modului în care acestea respectă condiţiile din contract/comandă, prin audituri de secundă parte sau prin efectuarea de încercări în laboratoare autorizate.

Verificarea la recepţie a produselor/serviciilor se realizează de către personal calificat numit prin decizie de către Directorul General.

II. MANAGEMENTUL PROCESELOR

5. RESPONSABILITATE

“Strategia de Dezvoltare Sustenabilă 2021-2050” a fost aprobată la nivel de Director General la data de 13.09.2021.

Materialul a fost distribuit la nivel de departamente, iar obiectivele au fost introduse ca ținte de urmat, cu precadere în zona tehnică și în zona de investiții.

Cadrul de Sustenabilitate este pe deplin încorporat în Strategia de afaceri 2030 a Companiei noastre, cu accent pe tranziția către afaceri cu emisii reduse de carbon, derularea de operațiuni responsabile, susținerea oamenilor și a comunităților, inovarea și digitalizarea.

CN Aeroporturi București SA deține și menține autorizaţii de mediu pentru aerodromurile sale și pentru Club Aeroport. Astfel, în anul 2024 au fost vizate / revizuite anual cele trei autorizații de mediu astfel:

• Decizia viză anuală APM Constanța nr. 179/13.02.2024 – pentru activitatea desfășurată la Hotel Club Aeroport, pentru perioada 30.03.2024 – 30.03.2025
• Decizie viză anuală APM București nr. 286/15.02.2024 - pentru activitatea desfășurată la AIBBAV, pentru perioada 22.04.2024 – 22.04.2025;
• Decizie viză anuală APM Ilfov nr. 220/11.03.2024 – pentru activitatea desfășurată la AIHCB, pentru perioada 11.03.2024 – 11.03.2025.

Autorizațiile de mediu conțin, pentru fiecare aerodrom și pentru Club Aeroport, măsuri și condiții de protecție a mediului, pe factori de mediu aer (emisii, nivel zgomot), sol, apa (indicatori cf NTPA 001 sau 002), gospodărire a deșeurilor, gospodărire a substanțelor periculoase). Pentru păstrarea autorizațiilor de mediu, CNAB trebuie să informeze asupra oricărei modificări ale condițiilor inițiale care au stat la baza emiterii autorizațiilor de mediu și totodată să monitorizeze și să raporteze periodic calitatea factorilor de mediu, conform cerințelor din autorizații.

Pentru efectuarea încercărilor necesare monitorizării factorilor de mediu, CNAB are încheiate contracte cu laboratoare certificate. Raportarea se efectuează conform cerințelor din autorizații.

5.1. Domeniul apă

Contracte: Contract 220/C/31.05.2024 cu SC Eurototal Comp SRL pentru prestarea serviciilor de prelevare și analize de laborator pe probe de apă uzată și aer

Monitorizări (impuse prin autorizații/acorduri):

• lunare – apă uzată menajeră

     2 puncte AIHCB și 1 punct AIBB-AV.

În 2024 s-au prelevat și analizat un număr de 38  BA din care 12 BA apa uzată AIBB AV, 10 BA apa uzată AIHCB - EIN,  12 BA apa uzată AIHCB – SP1 (in 10 BA s-au inregistrat depăsiri), 3 BA apa uzată Club Aeroport și 1 BA efectuat la Stăvilar (martie 2024 care a înregistrat și depășire).

     12 puncte agenți economici beneficiari ai rețelei de canalizare menajeră AIHCB. În 2024  s-au prelevat și analizat un număr de 89 BA apa uzata menajeră la agenți economici din care 37 de BA au înregistrat depășiri ale indicatorilor de calitate apă uzată menajeră monitorizați.

• lunare apă uzată pluvială – 4 puncte AIHCB (2 puncte respectiv Canal Pluvial 1 și Canal Pluvial 2) și 4/5 puncte de monitorizare pentru intrările în rețeaua de canalizare a AIHCB, respectiv Drum acces P1, Intrare canalizare pluvială AIHCB lângă Parcare Olympia, Statie Pompare ape pluviale amonte punct Drum acces P1-str. Aurel Vlaicu fosta D6 din cartier Ferme, Ieșire Sulfinei canal deschis din cartier blocuri, Cămin Drum acces D10 pentru intrările de la hotel Hilton (vis-à-vis Hilton) – ca pct de monitorizare permanente dar pot fi monitorizate și alte puncte care pot fi considerate esențiale în diferite momente.

În 2024 au fost prelevate și analizate un număr de 24 BA apă uzată pluvială la AIBBAV, 59 BA apă uzată pluvială la AIHCB, 34 BA apă uzată pluvială agenți economici  și 6 BA apă uzată pluvială efectuate de Tarom în regim propriu. Din acestea s-au înregistrat:

–        26 BA apă uzată pluvială cu depășiri, la agenții economici

–        38 BA apă uzată pluvială cu depășiri, la AIHCB

–        37 BA apă uzată menajeră cu depășiri la agenții economici

• Trimestriale – apă uzată menajeră

-          1 punct AIHCB evacuare rețea orășenească, până în luna martie 2024

-          2 puncte agenți economici beneficiari ai rețelei de canalizare AIHCB

                     – apă uzată pluvială -  2 puncte de monitorizare agenți economici  beneficiari ai rețelei de canalizare AIHCB

• De 3 ori /an  – apă uzată menajeră - 1 punct de monitorizare Hotel Club Aeroport

Raportări:

Anuale  –  BA evidență apă uzată menajeră/pluvială - APM București, Constanța

       Lunare 

• Către AN Apele Române - automonitoring (conformare cerințe legale), puncte de lucru AIHCB și AIBBAV,
• Către APM Ilfov BA pentru monitorizările efectuate la punctele proprii AIHCB,
• Către Euro Apavol și Apa Nova București transmitere BA ape uzate menajere puncte AIHCB și AIBB AV (conformare cerințe acorduri preluare ape uzate).

Întocmire/actualizare Planuri de prevenire și combatere poluări accidentale la folosințele de apă potențial poluatoare (conformare cerință legală) – puncte de lucru AIHCB (rev 30.03.2024), AIBBAV (rev 14.09.2023).

Transmiteri lunare/trimestriale către AN Apele Române și Primăria orașului Otopeni în vederea informării cu privire la depășirea indicatorilor de calitate apă uzată monitorizați pentru punctele de intrare în rețeaua de canalizare pluvială a AIHCB din reteaua de canalizare a Cartierului FERME, confirmate de operatorul de servicii apă canal pentru AIHCB – Veolia Servicii Integrate România.

5.2. Domeniul aer

Contract 220/C/31.05.2024 cu SC Eurototal Comp SRL pentru prestarea serviciilor de prelevare și analize de laborator pe probe de apă uzată și aer.

Monitorizări (impuse prin autorizație mediu AIHCB și AIBB-AV și alte cerințe)

• Anual/pe perioada de funcționare – 6 emisii puncte AIHCB - CT1 și CT2 – februarie 2024.
• Anual emisie de COV la Depozit Carburanți martie 2024
• Anual pe perioada de funcționare  – 3 emisii AIBBAV pe surse de emisii – februarie 2024.

Raportări:

Anual/la 15 zile  după primirea BA -  transmitere BA aer puncte de lucru AIHCB APM Ilfov

Anual Raportarea emisiilor COV la Stația de distribuție carburanți pentru anul 2023 – APM Ilfov.

Anual transmitere BA aer punct de lucru AIBBAV - APM București.

Anual transmitere date/evidențe substanțe care epuizează stratul de azon – puncte de lucru AIHCB, AIBBAV.

5.3. Domeniul gestiune deșeuri

      evidență gestiune deșeuri puncte de lucru AIHCB, AIBBAV, Hotel Club Aeroport

      emitere lunară formulare de încărcare – descărcare deșeuri nepericuloase (198 FID AIHCB, 5 FID AIBBAV)

      emitere formularelor de expediție transport pentru deșeurile periculoase pentru ulei uzat,  deșeuri din activitatea medicală (până în martie 2024)

      Actualizarea procedurii gestiunea deșeurilor– rev.8/24.07.2024.

      Actualizarea Planului de măsuri privind colectarea selectivă a deșeurilor la nivel de CNAB - rev.6/18.06.2024.

      Întocmirea Programului de prevenire și reducere a cantităților de deșeuri generate din activitatea CNAB – rev. 02.05.2024.

Raportări: 

Anuale – transmitere evidență gestiune deșeuri către APM București, Ilfov, Constanța (transmiteri suport hârtie și sistem electronic prin aplicație) și

Anuale -  transmiterea Programului de prevenire și reducere a cantităților de deșeuri generate din activitatea CNAB cu progresul înregistrat către APM București, APM Ilfov și APM Constanța.

5.4. Domeniul Fond de Mediu / Costuri asociate

• Calcularea lunară a emisiilor provenite de la surse fixe conform modelelor europene (conformare cerință legală), după Ghidul EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook 2023.

Raportări:

Anuale -  transmitere declarație Fond mediu pentru costurile asociate ambalajelor introduse pentru prima dată pe piața națională

Lunare – calculare și transmitere declarație Fond mediu pentru costurile asociate emisiilor de la surse fixe.

Din iulie 2020 transmiterea declarațiilor la Fondul pentru mediu se va face numai pe suport electronic prin împuternicirea unui reprezentant legal deținător de semnătură electronică. CN AB a fost înrolată în aplicația electronică a Administrației Fondului de Mediu pentru transmiterea electronică a declarațiilor prin dna Karmina Giurginca.

5.5. Domeniul zgomot

În conformitate cu prevederile Legii 121 din 2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant, Compania Natională "Aeroporturi București" S.A., în colaborare cu
INDC-T COMOTI – în calitate de prestator servicii, a realizat procedura de revizuire a Planurilor de Acțiune aferente Hărților Strategice de Zgomot realizate pentru Aeroportul Internațional Henri Coandă, respectiv Aeroportul Internațional București Băneasa – Aurel Vlaicu.

Hărțile Stragice de Zgomot și Planurile de Acțiune aferente, sunt postate pe website-ul companiei, în secțiunea Informații / Protecția mediului.

Compania noastră sprijină Acordul de la Paris privind schimbările climatice și contribuie la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a ONU.

DECLARAȚIA DE POLITICĂ A COMPANIEI NAȚIONALE AEROPORTURI BUCUREȘTI S.A. PENTRU DOMENIUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ȘI A MANAGEMENTULUI EMISIILOR DE CARBON

Schimbările climatice reprezintă o provocare globală care necesită o abordare responsabilă și acțiuni concrete la nivel global, regional, național și local.

         Viziunea noastră este să dezvoltăm, într-o manieră sustenabilă, cel mai bun sistem aeroportuar european și să devenim un model la nivel mondial de calitate a serviciilor.

         Aeroportul Internațional Henri Coandă București și Aeroportul Internațional București Băneasa Aurel Vlaicu recunosc că încălzirea globală și schimbările climatice asociate sunt o realitate care necesită acțiuni globale și locale.

          În acest sens, Compania Națională Aeroporturi București, în calitate de consumator mediu de energie, recunoaște contribuția sectorului aviatic românesc la schimbările climatice și caută să răspundă provocării prin reducerea emisiilor de GES, prin optimizarea operațiunilor și utilizarea eficientă a energiei.

           Pentru a atinge viziunea de ansamblu, compania se angajează să:

• Devină un promotor local în cultura eficientă energetic în rândul angajaților, companiilor aeriene, partenerilor de afaceri și chiriașilor;

• Facă audit la nivel înalt al aspectelor de mediu și energetice ale oricărui proiect planificat și să  țină cont în procesul de luare a deciziilor;

• Caute în permanență noi tehnologii inovatoare de inginerie și consumatori de energie;

• Îmbunătățească strategia de mediu pentru reducerea amprentei de carbon prin eficiență energetică, introducerea surselor de energie regenerabilă, cum ar fi solară și geotermală, optimizarea gradului de ocupare a clădirilor pentru a reduce necesarul de energie, înlocuirea vehiculelor cu consum de combustibil cu altele mai eficiente;

• Adopte o politică durabilă de achiziții prin aprovizionare;

• Acceseze la un nivel superior de acreditare în singurul standard de certificare de management al carbonului aprobat din punct de vedere instituțional pentru aeroporturi, ACA (Acreditarea Carbonului Aeroportului);

• Construiască o infrastructură rezistentă prin promovarea consumului durabil și dezvoltarea de proiecte ecologice.

Ne conformăm, verificăm amprenta noastră de carbon și stabilim ținte anuale cu scopul final de a deveni neutru în carbon până în 2025 pentru Aeroportul Internațional Henri Coandă București și până în 2030 pentru Aeroportul Internațional București Baneasa Aurel Vlaicu.

AIHCB și AIBB AV au fost acreditate pe amprentă de Carbon, în Programul ACI – Airport Carbon Accreditation la care participă din anul 2011.

Airport Carbon Accreditation este unul dintre cele mai importante programe ale ACI (Airports Council International), fiind administrat de o structură independentă, ai cărei membri sunt reprezentanţi ai Comisiei Europene, Programului ONU pentru Mediu, Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale, Conferinţei Europene a Aviaţiei Civile, Organizaţiei Europene pentru Siguranţa Navigaţiei Aeriene, EUROCONTROL. Consiliul consultativ independent supraveghează permanent administrarea programului și analizează progresul și relevanța acestuia.

Aceste acreditări au reprezentat recunoașterea eforturilor companiei în gestionarea și reducerea emisiilor de carbon și au demonstrat că preocuparea CNAB pentru protecția mediului nu numai că reprezintă o prioritate, ci conduce la rezultate măsurabile în acest domeniu.

5.6. Efectele schimbărilor climatice asupra transportului aerian

Fenomenele induse de schimbările climatice reprezintă un risc real și în creștere pentru sectorul aviației europene, părțile interesate deja se confruntă cu impactul acestuia sub forma temperaturilor mai ridicate; modificări ale tiparelor precipitaţiilor, zăpezii, vântului și furtunilor; secete și incendii mai frecvente și persistente; creşterea nivelului mării și dezghețul permafrostului. Modurile cum poate fi afectat domeniul aviaţiei de schimbările climatice sunt prezentate în tabelul următor[1].

Tabelul nr. 0‑1 Riscurile schimbărilor climatice asupra domeniului aviaţiei în Europa (Sursa: EASA - European Aviation Environmental Report 2022)

Schimbările climatice vor afecta domeniul transporturilor, în special cel aerian. Pe măsură ce planeta se încălzeşte, atmosfera va reţine cantităţi mai mari de vapori de apă, ducând la furtuni mai puternice şi la condiţii de vreme extreme. Aşadar aeroporturile vor necesita infrastructuri mai rezistente care pot rezista la riscul pagubelor provocate de furtuni (vânt puternic, ploi torențiale și grindină, caderi abundente de zăpadă) și temperaturi extreme.

6. REGULI ȘI PROCESE

6.1. Politicile CNAB

Politicile CNAB reprezintă angajamentul Managementului de vârf și al salariaților CNAB pentru îmbunătățirea/dezvoltarea continuă a sistemelor de management implementate. Politicile CNAB sunt emise de către responsabilii cu gestionarea sistemelor de management implementate, asumate de către DG și sunt menținute ca informații documentate, fiind comunicate în interiorul organizației, salariaților iar în exterior, la părțile interesate.

Politicile în domeniul calităţii, protecţiei mediului, sănătăţii şi securităţii muncii, marketingului, siguranţei aeronautice, securității aeroportuare – şi cele pentru alte domenii de activitate ale C.N. AB S.A. – sunt definite de către Directorul General şi sunt prezentate şi asumate în prezentul Manual de Management Integrat. La formularea acestor politici s-a avut în vedere specificul domeniului de activitate al organizaţiei.

Politica în domeniul calităţii, declarată de către Directorul General al C.N. AB S.A., este aceea de implicare dinamică a tuturor angajaţilor, în direcţia creşterii competitivităţii prin calitatea şi preţurile convenabile ale serviciilor oferite, în condiţiile obținerii unui nivel acceptabil de siguranţă şi securitate, pentru satisfacerea cerinţelor clienţilor împreună cu partenerii noştri, asigurând progresul continuu al organizaţiei şi prin aceasta prosperitatea părților interesate.

Politica de mediu declarată de Directorul General al C.N. AB S.A.  este de a promova asigurarea unei „dezvoltări durabile” împreună cu toţi agenţii economici şi organele specifice ale autorităţii de stat care îşi desfăşoară activitatea pe aeroport prin reducerea impactului activităţilor aeroportuare asupra mediului înconjurător şi asupra comunităţii.

Politica de sănătate şi securitate în muncă declarată de Directorul General al C.N. AB S.A.  este de a promova prevenirea, ca principiu de bază în asigurarea unui mediu de muncă sigur şi sănătos, atât pentru salariaţi dar şi pentru celelalte persoane aflate la locul de muncă.

Politica în domeniul siguranţei aeronautice, declarată de către Directorul General al C.N. AB S.A., asigură îmbunătăţirea continuă a Sistemului de Management al Siguranţei Aeronautice, ca sistem integrat în cadrul SMI, în condițiile menținerii unui nivel acceptabil de siguranță aeronautică pe aerodromurile CNAB.

Permanent, Managementul de la cel mai înalt nivel se asigură că politicile declarate:

• sunt adecvate scopului organizaţiei;
• includ un angajament pentru satisfacerea cerinţelor şi pentru îmbunătăţirea continuă a eficacităţii sistemului de management integrat;
• asigură un cadru adecvat pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor sistemelor de management care compun SMI;
• sunt comunicate şi înţelese de toţi angajaţii organizaţiei;
• sunt analizate pentru adecvarea şi îmbunătăţirea lor continuă.

6.2. Sistemul de Management Integrat

C.N. AB S.A. a implementat şi menţine un Sistem de Management Integrat (SMI), construit pe suportul oferit de SR EN ISO 9001, Sisteme de management al calității. Odata cu aparitia reviziei SR EN ISO 9001:2015, ISO a introdus o structură nouă, uniformă, pentru toate standardele sistemelor de management, simplificând astfel integrarea sistemelor de management care compun SMI al unei organizații. Schema de integrare utilizată de către CNAB este prezentată în ANEXA 2.

Conform OSGG 600/2018, Anexa - Codul controlului intern managerial al entităților publice cap.2 pct.11,”entitățile publice care au deja implementat un sistem de management al calității pot răspunde la cerințele impuse de Codul controlului intern managerial, prin principiile specifice sistemului de management implementat, cu condiția ca acele principii să fie aplicate unitar la nivelul întregii entități publice”.

Pentru a asigura dezvoltarea sustenabilă a Companiei prin satisfacerea şi chiar depăşirea aşteptărilor clienţilor vizavi de serviciile oferite de aeroport precum şi conformarea la cerinţele legale şi alte cerinţe aplicabile, în condiţii de eficienţă, Managementul C.N. AB S.A. a implementat şi operează în mod integrat, o serie de sisteme de management specifice activităţilor necesare pentru realizarea obiectivelor planificate. Principalele sisteme de management implementate sunt:

• Sistemul de Management al Calităţii (ISO 9001)
• Sistemul de Management al Mediului (ISO 14001)
• Sistemul de  Management al Sănătăţii şi Securităţii Muncii (ISO 45001)
• Sistemul de Management al Securităţii Aeroportuare (PNSA)
• Sistemul de Management al Siguranţei Aeronautice (Reg UE 139)
• Sistemul de Management Financiar (L227/2015, Codul fiscal)
• Sistemul de Control intern Managerial (OSGG 600/2018)

În funcție de politica și evoluția organizației, Managementul CNAB stabilește sectoarele pentru care dorește să mențină sisteme de management certificate: sectoare standardizate (certificare conform cerințe ISO) sau reglementate (certificare conform legi sau regulamente).

Beneficiile integrării sistemelor de management se manifestă la nivelul tuturor proceselor şi constau în:

• eliminarea riscului duplicării sarcinilor salariaților, a documentelor sau a suprapunerilor din punct de vedere al desfăşurării procesului de muncă şi implicit reducerea costurilor de producţie;
• eliminarea conflictelor dintre obiectivele compartimentelor sau a potenţialelor conflicte dintre atribuţiunile şi responsabilităţile  specifice ale acestora;
• managementul integrat al riscurilor organizaţionale asociate proceselor efectuate.

Implementarea SMI în cadrul C.N. AB S.A constituie o decizie a organizaţiei, la baza căreia se regăsesc:

• satisfacerea cerinţelor explicite şi implicite ale clienţilor și ale părților interesate;
• realizarea obiectivelor strategice, a obiectivelor generale şi a obiectivelor specifice ale C.N. AB S.A. şi punctelor sale de lucru;
• eficacitatea serviciilor furnizate clienţilor;
• eficienţa proceselor efectuate
• conformarea la cerințele legale sau de reglementare.

Fiecare coordonator al unui sistem de management (director de resort sau șef de serviciu, birou etc.) trebuie să determine cerinţele specifice sistemului de management gestionat şi să le introducă în sistem pentru a fi analizate, încă din faza de proiectare și documentare a proceselor, conform procedurii de sistem AB PS-16, Managementul proceselor CNAB.

Îmbunătăţirea continuă a eficacităţii şi eficienţei activităţilor controlate de către organizaţie – activităţi /servicii efectuate de către salariaţii proprii sau externalizate - se realizează prin adoptarea unei abordări bazate pe proces și a gândirii pe baza analizării riscurilor și oportunităților în gestionarea activităţilor.

Sistemul de procese existent în C.N. AB S.A identifică, în funcţie de interdependenţa lor, următoarele tipuri de procese:

• procese de management şi îmbunătăţire;
• procese principale;
• procese suport;
• procese de monitorizare, măsurare şi control.

O parte dintre procesele nominalizate în ”Lista proceselor, a subproceselor și a responsabililor de procese gestionate de către CNAB” sunt externalizate sau sunt efectuate în colaborare cu organizații externe, prestatoare/furnizoare de servicii și produse.  C.N. AB S.A asigură controlul proceselor externalizate, care pot influenţa calitatea serviciilor oferite de către aeroport clienţilor săi, încă din faza de contractare, solicitând viitorilor colaboratori sau furnizori, în cererile de ofertă sau în documentaţiile de atribuire, îndeplinirea unor cerinţe specifice pentru calitatea produselor ce vor fi livrate precum şi pentru sistemele proprii de management, în conformitate cu cerinţele legii achizițiilor publice, ale ISO 9001 sau ale altor standarde, pentru furnizarea produselor/serviciilor contractate. Managementul C.N. AB S.A conduce aceste procese în conformitate cu cerinţele SMI implementat.

Pentru furnizarea serviciilor care fac obiectul domeniului său de activitate și în principal pentru ”furnizarea serviciilor aeroportuare pentru operarea eficientă a celor două aeroporturi, aterizarea, decolarea și manevrarea la sol a aeronavelor, procesarea pasagerilor, mărfurilor și poștă”, CNAB respectă toate cerințele standardelor și ale reglementărilor de certificare în vigoare.

Obiectivele şi ţintele SMI la nivelul departamentelor organizaţiei sunt consecvente politicii declarate de managementul de vârf şi sunt măsurabile.

La stabilirea acestor obiective s-au luat în considerare orientările curente şi viitoare ale companiei şi ale pieţei deservite, rezultatele Analizelor Efectuate de Management, cerinţele standardelor şi ale legislaţiei în domeniu precum şi rezultatele proceselor desfăsurate de către organizaţie.

Responsabilităţile pentru realizarea obiectivelor sunt definite şi comunicate tuturor funcţiilor interesate din cadrul C.N. AB S.A. precum şi firmelor terţe, pe canalele de comunicare stabilite în AB-SKOM PL-06, Comunicarea.

Obiectivele stabilite în C.N. AB S.A.  sunt împărţite în două categorii:

• Obiective generale
• Obiective specifice

Obiectivele generale şi obiectivele specifice ale AB, componente ale Programului de Management și Dezvoltare al SMI, sunt analizate şi revizuite periodic în cadrul şedinţelor Comisiei de Monitorizare (în conformitate cu procedura de lucru AB SMC  PL-07, Analiza Efectuată de Management).

6.2-1 Obiective generale C.N. AB S.A.:

Obiectivele generale ale C.N. AB S.A.  în domeniul calităţii, mediului şi sănătăţii si securităţii în muncă (domenii certificate), sunt:

• Creşterea continuă a nivelului satisfacţiei clienţilor şi partenerilor noştri faţă de calitatea serviciilor prestate pe aeroport şi de modul de colaborare cu noi, în condiţii de maximă siguranţă şi securitate.
• Creşterea satisfacţiei angajaţilor noştri şi a responsabilităţii organizaţiei faţă de societate.
• Creşterea eficienţei şi rentabilităţii organizaţiei şi întărirea poziţiei ei pe piaţă.
• Prevenirea daunelor  aduse mediului înconjurător, salariatilor şi comunităţii.
• Adoptarea unei politici de stimulare a partenerilor noştri, inclusiv a operatorilor aerieni în scopul utilizării tehnologiilor moderne prietenoase faţă de mediu şi aeronavelor mai puţin poluante.
• Conştientizarea personalului companiei noastre şi a partenerilor cu privire la reducerea volumului de deşeuri prin reutilizarea şi valorificarea lor.
• Evaluarea şi tinerea sub control, prevenirea şi reducerea riscurilor de producere a accidentelor, bolilor profesionale.
• Implementarea, menţinerea şi dezvoltarea / îmbunătăţirea continuă a unui Sistem de Management Integrat care să fie certificat şi menţinut sub supraveghere de un organism de certificare acreditat pentru domeniile specifice operațiunilor aeroportuare.

Pentru atingerea obiectivelor generale, conducerea C.N. AB S.A.  a stabilit o strategie care include următoarele direcţii de acţiune:

• implicarea tuturor salariaţilor C.N. AB S.A.  la realizarea calităţii serviciilor, prin creşterea competentei şi responsabilităţii personale;
• participarea creativa şi decizională a managementului de vârf şi a tuturor salariaţilor;
• comunicarea şi colaborarea directa între nivelurile ierarhice, între compartimente şi între salariaţi;
• atitudinea deschisă, competenţă şi flexibilitate faţă de cerinţele clienţilor;
• respectarea stricta a tuturor exigentelor conţinute în documentaţia SMI
• promovarea unor servicii competitive;
• creşterea ordinii şi disciplinei în întreaga activitate profesionala;
• dezvoltarea încrederii clientului în capabilitatea C.N. AB S.A.  de a asigură cerinţele contractuale;
• creşterea profitabilităţii organizaţiei;
• respectarea tuturor reglementărilor legale privind protecţia mediului si a sănătătii si securitătii în muncă, precum şi a restricţiilor şi practicilor de mediu recomandate internaţional în domeniul aeroportuar;
• conştientizarea aspectelor de mediu si a pericolelor aferente proceselor de muncă, precum şi a atitudinii atât  a personalului aeroportului cât şi a partenerilor/altor colaboratori faţă de acestea prin programe de informare şi instruire;
• efectuarea tuturor operaţiunilor astfel încât sănătatea, bunăstarea şi siguranţa  angajaţilor/clienţilor noştri să nu fie puse în pericol şi pentru ca dezvoltarea şi implicarea lor să fie stimulate;
• adoptarea unei atitudini deschise dialogului referitor la performanţele noastre de mediu cu angajaţii, partenerii şi clienţii noştri, comunităţile locale, precum şi alţi colaboratori, prin contacte directe, publicaţii şi web site-ul companiei noastre. De asemenea, abordarea unei atitudini deschise faţă de interesului acestora privind semnalarea existentei unor potenţiale riscuri şi impacturi negative ale activităţilor aeroportuare asupra mediului;
• adoptarea unei politici de stimulare a partenerilor noştri, inclusiv operatorilor aerieni în scopul utilizării tehnologiilor moderne “environment friendly” şi aeronavelor mai puţin poluante;
• colaborarea cu autorităţile centrale şi locale, comunităţile învecinate şi alte părţi interesate, organizaţii internaţionale în domeniul mediului respectiv sănătătii si securitătii în muncă;
• promovarea proiectelor de investiţii, precum şi utilizarea tehnologiilor care sunt prietenoase cu mediul, cu grad înalt de eficiență energetică;
• elaborarea, implementarea, menţinerea şi îmbunătăţirea unui Sistem de Management al mediului în conformitate cu cerinţele standardelor ISO seria 14000 şi cu condiţiile specifice ale companiei;
• conştientizarea personalului companiei noastre şi a partenerilor noştri cu privire la reducerea volumului de deşeuri prin reutilizarea, reciclarea şi valorificarea lor, precum şi utilizarea eficientă a resurselor şi materiilor prime;
• dezvoltarea activităţii de monitorizare a factorilor de mediu şi zgomotului în strânsă colaborare cu agenţii economici care desfăşoară o activitate generatoare de risc asupra mediului pe platforma aeroportuară.

6.2-2 Obiective specifice ale C.N. AB S.A.

Pentru atingerea obiectivelor generale care decurg din implementarea politicilor C.N. AB S.A. s-au stabilit, de către funcţiile relevante implicate în atingerea acestor obiective, obiective specifice.

Obiectivele specifice ale SMI sunt documentate în Programul de Management și Dezvoltare al SMI al CNAB, care centralizează Programele de management și dezvoltare compartimentale emise conform AB PS-16, Managementul proceselor CNAB sau, acolo unde este cazul, conform cerinţelor legale (ex.: Programul de combatere a poluării surselor de apă, Plan de combatere a poluării fonice, Planul de Prevenire şi Protecţie, Programul de Securitate Aeroportuară, Programul de acțiuni corective si corectii, Planuri de urgență SSI etc).

De asemenea, în cadrul procedurilor şi instrucţiunilor de lucru sunt stabilite obiective particulare pentru procesele respective desfăşurate în C.N. AB S.A., corelate cu obiectivele specifice precizate mai sus.

6.3. Planificarea proceselor Sistemului de Management Integrat

 6.3-1 Planificarea SMI; identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor și stabilirea acțiunilor de tratare; tratarea oportunităților

Planificarea proceselor SMI constă în analizarea contextului intern și extern(determinarea cerințelor clienților, legislative sau de reglementare, ale părților interesate), identificarea riscurilor și a oportunităților(precum și a celor mai bune căi de tratare) și apoi identificarea și documentarea obiectivelor Organizației. Pentru a se asigura succesul afacerii CNAB trebuie să determine riscurile și oportunitățile care trebuie tratate pentru a se realizarea indicatorii de performanță aferenți obiectivelor, împreună cu valorile lor țintă. Acest proces se realizează conform procedurii AB PS-16, Managementul proceselor CNAB și AB PS 18 Mangementul riscurilor, în baza analizei riscurilor și a oportunităților identificate, asociate și apoi a planificării/programării realizării activităților conform celor mai bune proceduri/practici identificate, pentru a asigura că:

-          SMI poate obține rezultatele intenționate/planificate

-          procedurile utilizate maximizează profitul companiei

-          procedurile utilizate reduc la maximum efectele nedorite

-          este realizată îmbunătățirea continuă.

Obiectivele SMI sunt formulate SMART și sunt stabilite, planificate și documentate în cadrul programelor compartimentale de management și dezvoltare.

Programele compartimentale de Management și Dezvoltare conțin:

- modul de acțiune,

- resursele necesare,

- cine este responsabil,

- indicatori de performanță și țintele de atins,

- termenul pentru realizarea lor.

Programele de management și dezvoltare trebuie să conțină și acțiunile pentru tratarea riscurilor și a oportunităților. Eficacitatea acestor acțiuni trebuie evaluată anual sau ori de câte ori se revizuiește programul de management.

Acțiunile pentru tratarea riscurilor și a oportunităților trebuie să fie proportionale cu impactul pe care neconformarea îl poate avea saupra atingerii obiectivelor.

Analiza riscurilor se face conform procedurii de sistem AB PS-18 Managementul riscurilor, printr-o metodă adecvată procesului în cauză și constă în identificarea pericolelor nou apărute și nominalizarea riscurilor asociate, stabilirea impactului / nivelului riscului nou apărut, ca o funcție dependentă de probabilitatea de apariție/manifestare și gravitatea consecințelor în cazul apariției.

În funcție de rezultatul evaluării riscului, analiza se finalizează cu elaborarea unui program de management al riscului care va sta la baza integrării/efectuării noii activități. Programul de management conține acțiuni, obiective, indicatori de performanță cu valori țintă, proceduri de urmat, responsabili, resurse și termene de implementare și este asumat de către Managementul responsabil (managementul implicat în implementarea activităților respective).

Identificarea pericolelor pentru SSM se efectuează de către BIPP, prin salariații proprii, evaluatori certificați, sau cu ajutorul unor prestatori externi abilitați. Evaluarea riscurilor se revizuiește, prin grija BIPP, ori de câte ori se modifică una dintre componentele sistemului de muncă evaluat.

7. CONTROL

Conformarea la cerințele legale, conformitatea cu cerințele standardelor de certificare ale documentelor de reglementare precum si realizarea obiectivelor din programele de management și dezvoltarea este supusă unui proces intrern și extern de control.

7.1. Evaluarea conformării

Atunci când există cerința (lege, regulament, program de conformare etc.), compartimentele de resort din cadrul CN AB S.A. trebuie să evalueze conformarea vizavi de legislația și regulamentele aplicabile, cu frecvența impusă și pentru aspectele determinate.

Rezultatele evaluării trebuie aduse la cunoștința entităților implicate și sunt menținute ca informații documentate, la dispoziția inspectorilor și auditorilor interni sau externi.

Procedura de sistem AB PS 08 Cerințe legale și alte cerințe stabilește modul de evaluare a conformării față de cerințele legale și alte cerințe.

7.2. Audit intern

Auditurile interne ale SMI sunt planificate, documentate, efectuate de personal independent faţă de persoanele şi funcţiile auditate, înregistrate şi urmărite cu scopul de a verifica dacă sistemele de management integrate şi procesele asociate lor sunt conforme cu documentele de referinţă aplicabile şi de a determina eficacitatea şi oportunităţile de îmbunătăţire ale SMI.

Fiecare compartiment/activitate din C.N. AB S.A, este auditat/ă, de obicei, o dată pe an. În plus, atunci când se constată sau suspectează existenţa unor abateri grave de sistem se stabileşte efectuarea unor audituri inopinate.

Auditurile interne sunt efectuate în C.N. AB S.A de persoane care au absolvit cel puţin un curs de auditori interni înregistrat şi care au o experienţă profesională dovedită în concordanţă cu complexitatea activităţilor auditate.

În fiecare an, până la data de 15 ianuarie a anului în curs responsabilii sistemelor de management componente ale SMI, asigură planificarea şi programarea auditurilor interne şi le transmit pentru aprobare ierarhic, Directorului General, conform AB PS-06. Aceste documente conţin informaţii privind compartimentele/funcţiile auditate, echipa de audit, frecvenţa auditurilor, săptămâna din an când este programat auditul şi  listele de verificare audit utilizate.

Auditurile efectuate în domeniile reglementate se efectuează conform cerințelor din regulamentele aplicabile precum și instrucţiunilor proprii.

În timpul auditului, auditorii sunt însoțiți de către personal din zona auditată și trebuie să respecte cerințele de securitate a muncii, siguranță și securitate aplicabile și să poarte EIP adecvat riscurilor la care se expun în timpul auditului.

Planificarea auditurilor se bazează pe importanta proceselor/activităţilor ce trebuiesc auditate, pe importanta privind mediul a activităţii implicate, pe rezultatele auditurilor anterioare. În criteriile de audit sunt precizate documentele de referinţă.

Cu ocazia auditurilor interne, sunt analizate şi următoarele aspecte privind:

• diagrama flux a proceselor;
• rolul şi responsabilitatea persoanelor implicate în proces;
• modul de control al proceselor;
• modul de comunicare la interfeţe;
• claritatea definirii cerinţelor datelor de intrare;
• posibilităţile de modificare a proceselor (simplificarea procesului, adăugarea sau combinarea cu alte activităţi/operaţii, modificarea succesiunii activităţilor/operaţiilor, modificarea rolurilor şi responsabilităţilor);
• necesităţi de schimbare a furnizorilor.

Fiecare activitate din cadrul proceselor este evaluata din punct de vedere al impactului pe care îl are asupra calităţii (satisfacţia clienţilor), a costurilor (economic), a mediului şi a securităţii în muncă, siguranţei aeronautice şi securităţii aeroportuare, după caz.

În urma efectuării auditurilor se întocmesc Rapoarte de audit la care se anexează, după caz, Cerere de acțiuni Corective şi care se transmit pentru informare şi rezolvare funcţiilor auditate.

Înregistrările auditurilor definitivate, se îndosariază în ordine cronologica şi se păstrează în arhiva compartimentelor care au efectuat auditul. Rezultatele auditurilor interne vor fi puse la dispoziția DG și Managementului pe intranetul CNAB, într-un folder special alocat. Responsabilităţile şi metodele de efectuare a auditurilor interne combinate sunt descrise în procedura de sistem AB PS-06, Audituri interne. 

7.3. Analiza Efectuată de Management

Managementul de la cel mai înalt nivel monitorizează și coordonează implementarea și dezvoltarea SMI al CN AB S.A , care integrează și sistemul de control intern managerial conform OG 600/2018.

Datele de intrare ale analizei efectuate de management includ informaţii referitoare la:

1.       stadiul acţiunilor de urmărire de la analizele efectuate de management, anterioare;
2.      contextul intern și extern al organizației (schimbări legislaţie, reglementări, infrastructură, operațiuni, mediu de muncă etc) care ar putea să influenţeze sistemul integrat de management
3.       performanţa Organizaţiei şi stadiul atingerii obiectivelor generale şi specifice aprobate în cadrul „Programului de Management și Dezvoltare al Sistemului de Management integrat” din anul anterior
4.      adecvarea resurselor
5.       eficacitatea acțiunilor de tratare a riscurilor și oportunităților;
6.        oportunitățile de îmbunătățire.

Datele de ieşire ale Analizei Efectuate de Management includ orice decizii şi acţiuni referitoare la:

1.       modificări ale politicilor şi ale obiectivelor C.N. AB S.A.
2.      oportunități de îmbunătățire
3.       necesități de modificare a SMI;
4.      necesitatea de resurse
5.       nevoile de studii pentru îmbunătăţirea performantelor C.N. AB S.A.
6.        Programul de Management și Dezvoltare al Sistemului de Management Integrat al C.N. AB S.A pentru perioada următoare;
7.      Registrul riscurilor al CN AB S.A.
8.      Planul de implementare a măsurilor corective/ preventive pentru managementul riscurilor semnificative la nivelul CN AB S.A.

Riscurile aferente obiectivelor și/ sau activităților se identifică și se evaluează la nivelul fiecărui compartiment, în conformitate cu elementele minimale din Registrul riscurilor.

Riscurile semnificative sau aspectele cu impact semnificativ sunt inregistrate și monitorizate în Registrul riscurilor al CN AB S.A., registru menținut de către SCM pe intranetul CNAB.

În baza rapoartelor responsabililor cu riscurile instituționale, Managementul analizează și stabileșete profilul de risc, apetitul de risc, prioritizează riscurile semnificative care pot afecta atingerea obiectivelor generale și specifice, anual și ori de câte ori este nevoie, pentru domeniile coordonate.

Pe baza măsurilor de control pentru riscurile semnificative propuse de conducătorii compartimentelor responsabile, Directorii de resort analizează și avizează anual Planul de implementare a măsurilor corective/ preventive pentru managementul riscurilor semnificative la nivelul CN AB S.A., care este aprobat de către DG și transmis compartimentelor responsabile cu gestionarea riscurilor semnificative pentru implementare.

Detaliile privind modul cum se desfăşoară această analiză, care sunt intrările şi ieşirile acestei analize, ce acţiuni se întreprind şi cum sunt urmărite, sunt prezentate în procedurile „Managementul proceselor CNAB” şi  „Analiza efectuată de management” precum și în Regulamentul Comisiei de Monitorizare.

8. SISTEMUL DE STIMULARE

CNAB își propune implementarea unui sistem performant de recrutare, selectare și integrare a resurselor umane, perfecționarea sistemului de motivare al angajaților și de sporire a satisfacției acestora și de îmbunătățire a sistemului de evaluare a performanțelor resurselor umane. Astfel, activitățile companiei sunt orientate constant spre eficientizarea continuă a potențialului uman, atragerea și menținerea personalului performant, crearea unui climat favorabil, precum și identificarea unor metode de recunoaștere și recompensare a performanței.

În scopul realizării misiunii CNAB aplică diverse metode financiare și nonfinanciare de stimulare, motivare și promovare a personalului  pentru performanțe  profesionale.

Motivarea financiară este reglementată de Contractul Colectiv de Muncă al companiei, Capitotul Salarizare și alte drepturi salariale,  unde sunt precizate sporurile, adaosurile și avantajele de care beneficiază salariații companiei.

Drepturile precizate în cadrul CCM au drept scop implementarea unui sistem de motivare echitabil, atractiv, competitiv și flexibil pentru selectarea, dezvoltarea și stimularea personalului calificat, capabil să reflecte performanța profesională în domeniul de activitate.

La nivelul CNAB se caută continuu mecanisme care să fie aplicate la acest capitol cu scopul de a implementa un sistem de motivare financiară echitabil, atractiv, competitiv și flexibil pentru selectarea, dezvoltarea și stimularea personalului calificat, capabil să reflecte performanța profesională în domeniul de activitate.

În acest context, în companie este creat un climat confortabil în care angajații să poată munci la capacitatea lor maximă, dar și să caute metode și mijloace de recunoaștere și recompensare  a unor asemenea prestații, prin diverse mecanisme de stimulare și motivare, dar și de promovare în carieră.

Mecanismele de motivare financiară și nonfinanciară a personalului companiei sunt într-o continuă dezvoltare în ultimii ani.

Personalul companiei dispune de condiții echitabile pentru creștere în carieră și pentru dezvoltare profesională. În același timp, pentru următorii ani rămâne o prioritate identificarea unor mecanisme de sporire a cointeresării salariaților pentru implicarea mai activă în activitățile profesionale pentru creșterea productivității muncii.

Sunt necesare acțiuni pentru diversificarea modalităților de stimulare a performanțelor personalului aeroportuar, dar și acțiuni care să genereze un spirit competitiv și motivație suplimentară pentru autodezvoltare profesională.

Motivarea și recompensarea salariaților asigură un nivel/grad ridicat de satisfacție în muncă al angajaților, care poate fi un factor important pentru creșterea profitului companiei.

Politica și criteriile de renumerare a administratorilor și a directorilor CNAB se află pe site-ul companiei, iar principiile generale pentru stabilirea politicilor de renumerare a administratorilor executivi și neexecutivi, precum și a directorilor cu atribuții delegate de Consiliul de administrație, inclusiv directorul general, sunt următoarele:

-          atragerea, păstratrea și motivarea unor profesioniști pentru funcțiile de administratori, respectiv directori;

-          asigurarea sustenabilității pe termen lung a profiturilor întreprinderii publice și a activității acesteia, precum și generarea unei valori pe termen lung;

-          recompensarea îndeplinirii obiectivelor;

-          păstrarea competitivității pe piața de renumerare;

-          alinierea renumerației cu recomandările privind buna guvernanță;

-          promovarea transparenței privind renumerarea și criteriile de stabilire a acesteia;

-          păstrarea unui echilibru just între indemnizația fixă și componenta variabilă a renumerației.

9. IMPLICAREA PĂRȚILOR INTERESATE

Misiunea noastră este să asiguram un trafic fluent de pasageri şi mărfuri şi să ne constituim într-un factor de încredere pentru toţi clienţii noştri – în primul rând pasagerii şi companiile aeriene – precum şi pentru părţile interesate în activitatea CNAB, prin promovarea celor mai înalte standarde în calitatea serviciilor prestate, protejarea resurselor şi a mediului şi unui nivel ridicat de responsabilitate socială.

9.1. Necesitățile și așteptările părților interesate

Părțile interesate sunt acele persoane fizice, juridice sau entități care influențează activitatea companiei, care pot fi afectate de activitatea companiei sau se pot percepe ele însele ca fiind afectate de deciziile și activitățile CNAB.

Părțile interesate relevante sunt acele persoane sau entități care constituie un risc semnificativ sau o oportunitate pentru sistemul de management al CNAB, în funcție de satisfacerea necesităților și așteptărilor lor.

Pentru a fi luate în considerare, relevanța trebuie evaluată ca având impact semnificativ. Impactul se evaluează în mod continuu, conform unor criterii unitare, relevante pentru performanțele CNAB (ex.: nivel de influență la luarea deciziilor, procent din cifra de afaceri sau veniturile CNAB afectate pozitiv sau negativ, capacitatea de a produce prejudicii materiale etc.)

Părțile interesate identificate sunt:

Părțile interesate ne reglementează, controlează, auditează, ne dau segestii, prestează servicii pentru CNAB și colaborează la realizarea serviciilor conform procedurilor de colaborare.

O parte interesată importantă pentru CNAB o reprezintă Clienții CNAB – pasageri și însoțitori. Feedback – ul de la aceștia, proces documentat conform procedurii de lucru „Tratarea informaţiilor de feedback primite de la clienţii externi”. Opiniile, comentariile și reclamațiile pasagerilor şi însoţitorilor, sunt primite pe formularul de sesizări - pagina web, prin e-mail și prin registratură.

De trei ori pe săptămână petițiile primite, sunt direcționate pentru rezolvare și elaborarea răspunsurilor, către funcțiile responsabile din cadrul companiei prin fișe sinteză opinii clienți (FSOC).

În termen de 7 zile de la primirea FSOC, funcțiile responsabile nominalizate în FSOC transmit Serviciului Comunicare formularea răspunsului fundamentat către petent, măsurile corective adoptate la nivel de CNAB pentru aspectul sesizat, modul în care au fost satisfăcute solicitările petentului. În termenul legal de 30 de zile de la data înregistrării petiției CNAB formulează răspunsul către petent. Termenele acestea sunt monitorizate în Registrul Electronic al Petițiilor disponibil la adresa \\server dedicat\DOCUMENTELE SMC\FISE SINTEZA OPINII CLIENTI.

Analiza feedback-ului de la Clienții CNAB – pasageri și însoțitori în 2024 comparativ cu 2023 a avut următoarele rezultate:

-          comportament/atitudine şi calitate servicii oferite de personalul care deserveşte pasagerii şi însoţitorii, altul decât cel AIHCB - ghişee check-in, însoţitori bord, personal companii aeriene şi de handling înregistrează un procent ridicat– 21,22% din totalul aspectelor fondate, în anul 2024, față de 13,33% în anul 2023;

-          lipsa de curăţenie, dotare consumabile toalete/ comportament personal firmă curățenie înregistrează un procent crescut – 17,44% din totalul aspectelor fondate, în în anul 2024 față de 16,19%, în anul 2023;

-          Resurse terminal (funcţionare benzi, climatizare, internet, monitoare, prize, lifturi) înregistrează un procent scăzut – 12,18% din totalul aspectelor fondate, în anul 2024 față de 16,51%, în anul 2023;

-          Resurse terminal (scaune,  stare suprafeţe drumuri interioare, instalatii sanitare) + carucioare - înregistrează un procent ridicat – 11,44% din totalul aspectelor fondate, în anul 2024, față de 5,40%  în anul 2023;

-          Calitate servicii saloane protocol – 6,58% din aspecte reprezintă reclamatii privind aglomerația din salonul business și înregistrează un procent scăzut – 6,09% din totalul aspectelor fondate, în anul 2024 față de 10,16%, în anul 2023;

-          TAXI (comportament şofer, preţuri, tentaive de înşelătorie) înregistrează un procent crescut – 5,90% din totalul aspectelor fondate, în anul 2024 față de 4,76%, în anul 2023;

-          Comportament PCTF, SRI, PAZĂ, PT înregistrează un procent scăzut – 4,98% din totalul aspectelor fondate în anul 2024,  față de 5,71%, în anul 2023;

-          Diverse petiții – a înregistrat un număr de 170 petiții  în anului 2024, față 142 în anul 2023 și care conțin în special solicitarea de informații operaționale, recuperarea unor obiecte interzise, solicitări ale instalării de surse de apă potabilă, reclamații diverse.

10. INOVAȚIE ȘI MANAGEMENT DE PRODUS

10.1. Îmbunătăţirea continuă

C.N. AB S.A. îşi îmbunătăţeşte continuu eficacitatea proceselor prin extinderea cantitativă şi calitativă, la nivelul tuturor proceselor, a cerințelor SMI, declararea de politici referitoare la domeniile de activitate relevante pentru realizarea obiectivelor Companiei, utilizarea rezultatelor auditurilor, a analizei datelor, a acţiunilor corective şi preventive şi a analizelor efectuate de Management pentru elaborarea Programului de Management și Dezvoltare al SMI  şi a Programelor compartimentale de Management și Dezvoltare, conform AB PS -16, Managementul proceselor CNAB prin managementul riscurilor asociate, conform AB PS-18.

Atunci când nu se obţin rezultatele planificate se întreprind corecţii şi acţiuni corective în conformitate cu procedurile de sistem AB PS-03, Controlul produsului neconform şi AB PS-04, Acţiuni corective.

10.2. PSDIA generalități

Compania Națională Aeroporturi București a cuprins în Programul de Investiții 2023-2025+ achiziționarea serviciilor de monitorizare și măsurare a fluxurilor de pasageri la Aeroportul Internațional Henri Coandă București.

Descrierea proiectului: Implementarea unui sistem management al fluxului de pasageri, bazat pe date reale din terminal. Colectarea datelor se face cu ajutorul unor senzori cu perspectivă de 360˚, care emit raze laser și generează un point-cloud în spațiul 3D. Zona de interes desemnată pentru monitorizare se află în terminalul plecări AIHCB se află între insulele de check-in C și D. Sistemul oferă inclusiv date despre:

-          Număr de pasageri intrați și ieșiți în zonă;

-          Identificarea zonelor aglomerate;

-          Timpi de așteptare/ timpi de deservire a pasagerilor;

-          Gradul de utilizate a birourilor check-in;

-          Optimizarea fluxurilor prin identificarea facilităților disponibile (filtre de control securitate libere, etc).

Avantaje:

-          optimizarea resurselor (materiale și umane) în corelare cu programul zborurilor;

-          reducerea timpului de procesare;

-          creșterea eficienței operaționale;

-          îmbunătățirea experienței pasagerilor;

-          timpi reali din terminal.

III. MEDIU

11. UTILIZAREA RESURSELOR NATURALE

 În contextul crizei energetice la nivel mondial din această perioadă, precum și a necesității de producere de energie verde cu costuri mici, între proiectele majore ale Companiei Naționale Aeroporturi București se numără și dezvoltarea unui Parc fotovoltaic. Acesta este unul din proiectele de investiții cu impact semnificativ asupra reducerii consumului de energie electrică, folosind sursa solară. Principalele resurse de energie (utilități), care deservesc echipamentele componente de asigurare a condițiilor de confort clădiri, cât și a celor specifice operațiunilor de trafic aerian, sunt energia electrică și gazul metan. În prezent consumul de energie electrică la Aeroportul Internațional Henri Coandă București este aproximativ 34.000-43.000 MWh/an, aeroportul fiind considerat un mare consumator de energie.

Acest Parc fotovoltaic va avea o putere instalată de 31,5 MWdc și va putea stoca 30MWh. Valoarea estimată a acestui proiect este de 283 milioane lei. În 2024 a fost realizată documentația pentru studiu de fezabilitate și a fost obținut certificatul de urbanism. Procedura de achiziție (proiectare plus execuție) este programată pentru anul 2025, iar finalizarea este prognozată pentru anul 2028. Avantajele unui parc fotovoltaic presupun independență pe plan energetic, o investiție sustenabilă și o soluție verde pentru viitorul nostru.

12. MANAGEMENTUL RESURSELOR

Compania Națională Aeroporturi București și-a stabilit ca obiectiv pentru 2025 în ceea ce privește eficiența resurselor, în special în ce privește utilizarea surselor regenerabile și a serviciilor ecosistemice, implementarea unei soluții de trigenerare de înaltă eficiență. Această soluție privind implementarea unei instalații de cogenerare de înaltă eficiență / trigenerare la Aeroportul Internațional Henri Coandă București urmărește:

-          creșterea eficienței energetice prin producerea în cogenerare de înaltă eficiență a energiei termice și a energiei electrice utilizate la AIHCB;

-          reducerea consumului de energie electrică prin producerea de frig, utilizând chiller-e tip absorber la AIHCB;

-          creșterea calității energiei electrice utilizate în rețeaua de distribuție a AIHCB;

-          creșterea eficienței economice a producerii energiei termice;

-          creșterea eficienței economice prin producerea energiei electrice la AIHCB;

-          reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin utilizarea de tehnologii moderne și eficiente de producere a energiei termice/electrice și frig în cogenerare de înaltă eficiență.

12.1. Riscuri tehnologice

Din categoria riscurilor tehnologice fac parte accidentele, avariile, incendiile, precum şi poluarea accidentală a apelor sau a aerului.

Conform listei amplasamentelor Seveso disponibilă pe pagina oficială de internet a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, în regiunea Bucureşti-Ilfov se regăsesc 12 astfel de amplasamente, dintre care 4 sunt de nivel superior, iar 8 sunt de nivel inferior. Cel mai apropiat amplasament Seveso care este situat la câţiva metri distanţă faţă de zona AIHCB este S.C. OMV PETROM AVIATION S.R.L., acesta fiind de nivel inferior.

Operatorul S.C. OMV PETROM AVIATION S.R.L. este încadrat ca obiectiv Seveso, deoarece pe amplasament se depozitează substanţe periculoase care se încadrează în prevederile Legii 59/2016. Substanţa periculoasă utilizată pe amplasament este combustibilul de aviaţie – Jet A1 (Kerosen) şi ar putea conduce la producerea unui accident major.

12.2. Deșeuri

Conform legislației române și europene, gestionarea deșeurilor trebuie să respecte norme stricte privind colectarea separată și reciclarea acestora. Legea OUG 92/2021, cu toate modificările și completările ulterioare reglementează managementul deșeurilor și impune obligații specifice pentru producătorii și deținătorii de deșeuri, inclusiv clasarea și codificarea acestora, raportarea către autoritățile competente și implementarea unui plan de prevenire a generării de deșeuri.

CNAB pentru conformarea cu cerințele legale în vigoare privind gestionarea deșeurilor are Plan de Măsuri Privind Colectarea Selectivă a Deşeurilor rev. 2024 precum și un Program de Prevenire și Reducere a Cantităților de Deșeuri Generate din Activitatea CN Aeroporturi București SA rev.2024.

Principalul scop al strategiei de prevenire a producerii de deșeuri îl reprezintă reducerea impactului asupra mediului generat de deșeuri.

În vederea gestionării responsabile a deșeurilor generate din propria activitate, CNAB predă deșeurile proprii pe bază contractuală către operatori economici autorizați și specializați.

CNAB ține cont de principiile de gestionare a deșeurilor respectiv ierarhia deșeurilor, cu accent pe prevenirea și reducerea cantităților de  deșeuri generate, acolo unde acest lucru este posibil, urmată de pregătirea pentru reutilizarea deșeurilor, reciclare, recuperare sau alte forme de valorificare, eliminarea, de exemplu în depozite de deșeuri, fiind considerată drept ultima soluție.

Ținem o evidență a cantităților de deșeuri municipale amestecate/pax, din care s-a putut constata că în 2023 și 2024 s-a înregistrat o scădere a cantităților de deșeuri municipale amestecate/pax.

În vederea respectării obiectivelor generale de reciclare, urmărim trasabilitatea deșeurilor respectiv ca predarea deșeurilor reciclabile să se efectueze către reciclatori finali (ex. cantitățile totale anuale de deșeurile de ambalaje de materiale plastice, de HC, stică, metale, etc, generate sunt predate final către reciclatori), conștientizând că reciclarea este decizia corectă, atât din punct de vedere ecologic, cât și economic.

De asemenea, menținem câteva măsuri simple privind prevenirea reducerii cantităților de deșeuri generate respectiv predăm operatorilor economici furnizori de produse ambalate, ambalajele rezultate, etc.

12.3. Emisii

În vederea prevenirii efectelor poluanţilor din aer asupra sănătăţii populaţiei şi mediului, CNAB monitorizează calitatea aerului conform cerințelor impuse prin autorizațiile de mediu, respectiv monitorizăm emisiile de poluanții atmosferici NOx, SO2, CO, pulberi în suspensie, dar monitorizăm voluntar și emisiile de COV.

13. EMISII RELEVANTE PENTRU CLIMĂ

Principala sursă de poluare din domeniul aeroportuar este reprezentată de zborurile aeronavelor, aceasta fiind urmată de traficul de la sol, care include traficul rutier la/de la aeroport, dar şi deplasarea vehiculelor pe în interiorul aeroportului. O a treia sursă de poluare este reprezentată de instalațiile și echipamentele de producere a energiei electrice, termice și climatizare necesare funcționării aeroportului în cazul în care acestea nu sunt”verzi”.

Operațiunile aeroportuare au un aport de 5% din totalul de emisii de CO2 generate de funcționarea unui aeroport. Restul emisiilor sunt produse de către părțile interesate, colaboratori ai CNAB, companii aeriene și agenți aeroportuari.

Conform Raportului prognozei de trafic al AIHCB din anul 2023, în anul precedent, 526 de companii aeriene au operat zboruri la AIHCB, care au inclus şi zboruri programate de pasageri, zboruri neprogramate de pasageri, operațiuni militare, aviație generală și zboruri de marfă. Operatorul principal este Wizz Air, acesta fiind urmat de Tarom şi Ryanair. Alte companii aeriane care operează pe aeroportul Otopeni sunt: Aegean Airline, Air France, Air Serbia, Austrian, British Airways, KLM, Lufthansa, LOT Polish şi SWISS.

În prezent, aeroporturile se află în puncte diferite în călătoria lor de a deveni mai curate și mai eficiente. Abordarea emisiilor de CO2 se realizează într-o varietate de moduri: eficiență energetică, trecere la surse de energie verde, investiții în vehicule hibride/electrice/gaz, încurajare pasageri/vizitatori să utilizeze transportul public, colaborare cu companiile aeriene și managementul traficului aerian pentru a reduce timpii de rulare pe pistă, implementare de proceduri de aterizare verzi etc.

Aeroporturile pot participa în Programul ACI – Airport Carbon Accreditation la unul din cele 4 niveluri progresive de acreditare: Cartografiere (1), Reducere (2), Optimizare (3), Transformare (4). În plus, aeroporturile acreditate la nivelurile 3 și 4 pot alege sa-și compenseze emisiile reziduale, atingând astfel nivelul 3+ (Neutralitate) și respectiv 4+ (Tranziție).

Pentru certificarea la unul din cele 6 Niveluri ale Programului Airport Carbon Accreditation, aeroporturile trebuie să aibă amprentele de carbon verificate independent, în conformitate cu cerințele ISO 14064, de către unul din verificatorii aprobați de administratorul programului.

Prin politica sa de energie și management al carbonului, CN Aeroporturi București s-a angajat să verifice și să stabilească anual ținte de reducere a emisiilor de carbon, cu scopul final de a deveni carbon-neutru în anul 2025 pentru Aeroportul Internațional Henri Coandă, respectiv în anul 2030 pentru  Aeroportul Internațional București Băneasa – Aurel Vlaicu.

Aeroportul Internațional Henri Coandă București SA a demarat activitatea de evaluare a emisiilor de carbon încă din anul 2011.

Scurtă descriere nivel acreditare Program ACI – Airport Carbon Accreditation

Nivel 1 Cartografiere

În atingerea acestui nivel de acreditare, atât pentru AIHCB cât și pentru AIBBAV, CN Aeroporturi București:

- a stabilit limitele operaționale, respectiv a identificat toate sursele de emisii (Scop 1 și Scop 2), așa cum sunt definite de Protocolul GHG;

- a colectat toate datele necesare și a calculat emisiile anuale aferente acestor surse.

Nivel 2 Reducere

În atingerea acestui nivel de acreditare, atât pentru AIHCB cât și pentru AIBBAV, CN Aeroporturi București:

- a identificat toate sursele de emisii (Scop 1 și Scop 2), așa cum sunt definite de Protocolul GHG;

- a colectat toate datele necesare și a calculat emisiile anuale aferente acestor surse;

- a demonstrat că a avut loc o reducere a amprentei de carbon, comparând datele recente cu emisiile din anii precedenți;

- a emis politica în domeniul managementului C;

- a monitorizat consumul de combustibil și energie;

- a pus în aplicare acțiuni / măsuri pentru minimizarea emisiilor;

- a comunicat performanța în acest domeniu ș.a.

Nivel 3 Optimizare

În atingerea acestui nivel de acreditare pentru Aeroportul Internațional Henri Coandă București, CN Aeroporturi București:

- a îndeplinit toate cerințele aferente Nivel 1 și Nivel 2;

- a implicat părți terțe în gestionarea amprentei de carbon;

- a identificat și clasificat părțile interesate pe care aeroportul le poate ghida/influența;

- a avut întâlniri și schimb de experiență cu părțile interesate;

- a determinat emisiile Scop 3 conform Protocol GHG.

În continuare, CN Aeroporturi București acționează în direcția identificării și implementării, împreună cu toate părțile interesate, a unor măsuri care să îmbunătățească performanța aeroporturilor sale în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu effect de seră și combaterea schimbărilor climatice care au impact la nivel mondial.

4. SOCIETATEA

14. DREPTURILE SALARIAȚILOR

14.1. Obiectivele ce privesc respectarea drepturilor salariaților

1) Pentru munca prestată în condițiile prevăzute de Contractul Individual de Muncă, fiecare salariat are dreptul la un salariu în lei convenit la încheierea sau modificarea acestuia. Salariul este confidențial. 

2) Toate drepturile salariale din CIM-uri și CCM sunt incluse în BVC al CNAB

3) Salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorului.

Forma de organizare a muncii şi de salarizare care se aplică este în regie (după unitate de timp).

Salariul de baza se stabilește prin negociere pentru fiecare salariat în raport cu calificarea, importanța lucrărilor ce revin postului pe care este încadrat, cu pregatirea, competența, pe categorii profesionale, conform Anexei 5 Grila de salarii și idemnizațiii de conducere la Contractul Colectiv de Muncă. Orice majorare, indexare a salariului de bază se va face numai în masura în care nu se depășește limita maximă prevazută în grila de salarizare aplicabilă salariatului.

Salariul de bază minim negociat pe companie este egal cu salariul minim pe economie conform reglementărilor legale în vigoare, pentru un program normal de lucru de 170 ore/lună în medie.

Toţi salariaţii încadraţi pe posturi care necesită autorizări/licenţieri aeronautice în vederea desfăşurării activităţii la locul de muncă în care sunt încadraţi, după obţinerea acestora vor fi încadraţi la salariul de bază corespunzător funcţiei deţinute, conform grilei de salarizare.

Promovarea pe o treaptă superioară în cadrul grilei de salarii, se face prin negociere pentru fiecare salariat în raport cu calificările dobândite, certificări, complexitatea activităților ce revin postului conform fișei postului, vechimea în funcție, timpul efectiv lucrat în ultimul an calendaristic, rezultatul evaluării anuale inclusiv gradul de îndeplinire a indicatorilor de performanță specifici stabiliți anual/semestrial. Mecanismul se va defini și aproba prin intermediul unei proceduri operaționale așa cum este definit în Art. 59.

Adaosurile la salariul de bază sunt:

a) premiile care se acordă din fondul de premiere constituit în cadrul fondului total de salarii prevăzut în BVC şi calculat în limită de până la 5 % asupra fondului de salarii lunar sau cumulat, salariaților care au realizat performanta planificată.

Alte avantaje acordate salariaților companiei:

a) tichete cadou, acordate conform prevederilor legale, cu următoarele ocazii: 8 martie - pentru salariatele companiei, 1 iunie - pentru copiii minori ai salariaților (se acordă pentru fiecare copil minor) cât și pentru salariați, Paște, Rusalii, Adormirea Maicii Domnului, Sfântul Andrei, Crăciun;

b) tichete de creşă, acordate în conformitate cu prevederilor legale;

c) angajatorul este de acord cu iniţierea demersurilor necesare pentru înfiinţarea unei creşe şi grădiniţe,  pentru copiii salariaţilor;

d) asigurare medicală sau un abonament de servicii medicale, la o unitate medicală privată pentru salariat şi membrii familiei (soţ/soţie şi copii). Abonamentul/asigurarea  va cuprinde o listă de servicii medicale care se va negocia cu sindicatele în baza unui protocol (se consideră avantaj în natură şi se impozitează conform prevederilor legale); 

e) angajatorul va cotiza pentru pilonul III, pensie privată, cu o sumă egală cu suma plătită de către angajat. Suma cotizată de către angajator nu va depăși valoarea deductibilă conform Codului Fiscal;

f) copiii cu dizabilități ai salariaților, aflați în grija părintelui și după vârsta de 18 ani, vor beneficia  de asigurare medicală sau un abonament de servicii medicale, la o unitate medicală privată cu care CNAB are încheiat contract de prestări servicii de sănătate. Tariful aplicat va fi cel pentru salariații companiei și va fi suportat integral de către parintele salariat.

14.2. Resurse umane

Salariații CNAB reprezintă resursa esențială a organizației. De modul în care salariații companiei își desfășoară activitatea depinde performanța SMI al CNAB.

Managementul C.N. AB S.A. asigură încadrarea cu personal competent din punct de vedere al studiilor, al instruirii, al abilităţii şi al experienţei adecvate.

Activităţile şi responsabilităţile managementului de la toate nivelurile C.N. AB S.A., privind cerinţele impuse de asigurarea unui trafic fluent de pasageri, mărfuri și poștă sunt precizate în fişele posturilor, în procedurile şi instrucţiunile de lucru elaborate, implementate şi menţinute sub control.

14.3. Comunicarea internă

Managerii organizaţiei asigură transmiterea tuturor informaţiilor relevante privind politicile, cerinţele SMI, comunică obiectivele şi realizările în domeniile coordonate, încurajează activ feedback-ul şi comunicarea între membrii organizaţiei prin implicarea directa a acestora.

Toţi salariaţii Companiei sunt încurajaţi să comunice ierarhic, ori de câte ori identifică un proces care funcţionează în mod defectuos.

Comunicarea interna se realizează de sus în jos şi de jos în sus asigurând:

• Comunicări pe liniile de autoritate definite în organigramă.
• Comunicări prin documente conform procedurilor documentate.
• Comunicări pe orizontală între compartimentele şi funcţiile din organizaţie.

Pentru asigurarea participării, comunicării şi consultării cu salariaţii există şi funcţionează conform cerinţelor legale Comitetul de Sănătate şi Securitate în Muncă al CN Aeroporturi Bucureşti S.A.

Deasemenea, în baza regulamentelor interne, pot funcționa și alte entități, care să asigure comunicarea eficace a informațiilor specifice, unor grupuri de lucru sau comunități interne bine determinate.

Comunicarea dintre funcţiile şi compartimentele din cadrul organizaţiei sunt prezentate în cadrul procedurii AB-SKOM PL-06, Comunicarea.

CNAB este in curs de implementare a unui Sistem Electronic de Mangement al Documentelor care va facilita circulatia interna a documentelor în format electronic.

15. EGALITATE DE ȘANSE

15.1. Obiective și măsuri adoptate pentru promovarea egalității de șanse

În cadrul companiei se respectă dreptul la egalitate de șanse pentru toți salariații privind salarizarea, promovarea, etc.

În scopul asigurării egalității de șanse și tratament între femei și bărbați în domeniul muncii, a recunoașterii în mod specific a dreptului fiecărui salariat la un mediu de lucru fără violență și hărțuire, pentru încurajarea și menținerea unei culturi a muncii bazate pe respect și demnitate reciprocă, la nivelul companiei a fost aprobat un regulament privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criterii de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă. Prevederile regulamentului se aplică tuturor salariaților, precum și persoanelor cu care aceștia interacționează în timpul programului de lucru.

Promovarea se realizează pe criterii de competențe, performanțe și experiență profesională.

Politica de salarizare este una echitabilă, salariile sunt stabilite în limitele grilei de salarizare și în funcție de complexitatea muncii și responsabilitățile cuprinse în fișa postului.

Compania promovează transparența și accesul egal la oportunități. Anunțurile de promovare și posturile vacante scoase la concurs sunt accesibile tuturor angajaților. Procesul de selecție este transparent, iar deciziile privind promovarea sunt justificate în mod clar.

CNAB se asigură că pune la dispoziţia angajaţilor instituţiei cât și pentru angajator toate instrumentele necesare în exercitarea deplină a drepturilor şi libertăţilor individuale în mediul de muncă.

Obiectivul principal al companiei este acela de a asigura un mediu optim de muncă, bazat pe respect egal pentru demnitatea fiinţei umane, şi de a asigura tuturor angajaţilor, indiferent de sex, condiţiile necesare pentru un climat în care primează încrederea, empatia, înţelegerea, profesionalismul, dedicaţia pentru satisfacerea interesului general.

La nivelul CNAB nu s-au demonstrat incidente de discriminare pentru perioada de referință.

15.2. Sistemul de gestionare al securității și sănătății în muncă la nivelul CNAB

15.2-1 Securitate în muncă

Activitățile de prevenire și protecție desfășurate în cadrul CNAB sunt următoarele:

I) identificarea pericolelor și evaluarea riscurilor pentru fiecare component al sistemului de muncă, respectiv executant, sarcină de muncă, mijloace de muncă/echipamente de muncă și mediul de muncă pe locuri de muncă/posturi de lucru;

(1) pe bază de contract cu SC Safety 1st Test SRL

II) elaborarea, îndeplinirea, monitorizarea și actualizarea planului de prevenire și protecție;

(1) prin intermediul Biroului Intern de Prevenire și Protecție

c) elaborarea de instrucțiuni proprii pentru completarea și/sau aplicarea reglementărilor de securitate și sănătate în muncă, ținând seama de particularitățile activităților și ale unității/întreprinderii, precum și ale locurilor de muncă/posturilor de lucru, și difuzarea acestora în întreprindere și/sau unitate numai după ce au fost aprobate de către angajator;

(1) prin intermediul Biroului Intern de Prevenire și Protecție

III) propunerea atribuțiilor și răspunderilor în domeniul securității și sănătății în muncă, ce revin

lucrătorilor, corespunzător funcțiilor exercitate, care se consemnează în fișa postului, cu aprobarea angajatorului;

(1) prin intermediul Biroului Intern de Prevenire și Protecție

IV) verificarea însușirii și aplicării de către toți lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire și protecție, a instrucțiunilor proprii, precum și a atribuțiilor și responsabilităților ce le revin în domeniul  securității și sănătății în muncă stabilite prin fișa postului;

(1) prin intermediul Biroului Intern de Prevenire și Protecție

(2) prin intermediul conducătorilor locurilor de muncă

  V) Întocmirea unui necesar de documentații cu caracter tehnic de informare și instruire a

lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă;

(1) prin intermediul Biroului Intern de Prevenire și Protecție

(2) prin intermediul conducătorilor locurilor de muncă

   VI) elaborarea tematici pentru toate fazele de instruire, stabilirea, la scris, a periodicității instruirii adecvate pentru fiecare loc de muncă în instrucțiunile proprii, asigurarea informării și instruirii lucrătorilor la domenial securității si sănătății în muncă și verificarea însușirii si aplicării de către lucrători a informațiilor primite;

1.    conform procedurii interne AB BIPP PL-01, în vigoare

   VII) elaborarea programului de instruire-testare la nivelul CNAB;

(1) conform procedurii interne AB BIPPL-01, în vigoare

VIII) asigurarea întocmirii planului de acțiune în caz de pericol grav și iminent, și asigurarea ca toți  lucrătorii sa fie instruiți pentru aplicarea lui;

(1) conform procedurilor interne ale Serviciului de Salvare și Stingere Incendii, în vigoare

IX) evidența zonelor cu risc ridicat și specific;

(1) conform procedurii interne AB BIPP PL-01, în vigoare

X) stabilirea zonelor care necesită semnalizare de securitate și sănătate în muncă, stabilirea tipului de semnalizare necesar și amplasarea conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.971/2006 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și sănătate la locul de muncă;

(1) conform procedurii interne AB BIPP PL-01, in vigoare

XI) evidența meseriilor și a profesiilor prevăzute de legislația specifică, pentru care este necesară autorizarea exercitării lor;

1.    conform procedurii interne AB BIPP PL-01, în vigoare

XII) evidența posturilor de lucru care necesită examene medicale suplimentare;

1.    conform procedurilor Serviciului Asistență Medicală, în vigoare

XIII) evidența posturilor de lucru care, la recomandarea modicului de medicina muncii, necesită testarea aptitudinilor și/sau control psihologic periodic;

(1) conform procedurilor Serviciului Asistență Medicală, in vigoare

XIV) monitorizarea funcționării sistemelor și dispozitivelor de protecție, a aparaturii de măsură și control, precum și a instalațiilor de ventilare sau a altor instalația pentru controlul noxelor în mediul de muncă;

(1) prin intermediul Biroului Intern de Prevenire și Protecție

XV) verificarea stării de funcționare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgență, precum si a sistemelor de siguranță;

(1) conform procedurilor interne ale Serviciului de Salvare și Stingere Incendii, in vigoare

XVI) efectuarea controalelor interne la locurile de muncă, cu informarea, în scris, a angajatorului asupra deficiențelor constatate și asupra măsurilor propuse pentru remedierea acestora;

(1) prin intermediul Biroului Intern de Prevenire și Protecție, pe baza graficului aprobat de angajator

 XVII) întocmirea rapoartelor și/sau a listelor prevăzute de hotărârile Guvernului inclusiv cele referitoare la vibrații, zgomot si șantiere temporare și mobile;

(1) prin intermediul Biroului Intern de Prevenire si Protecție

XVIII) evidența echipamentelor de muncă și urmărirea ca verificările periodice și, dacă este cazul, încercările periodice ale echipamentelor de muncă să fie efectuate de persoane competente, conform prevederilor din Hotărârea Guvernului nr. 1146/2006 privind cerințele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;

(1) prin intermediul conductorilor locurilor de munca

XIX) identificarea echipamentelor individuale de protecție necesare pentru posturile de lucru din companie și întocmirea necesarului de dotare a lucrătorilor cu echipament individual de protecție, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă;

1.    prin intermediul Biroului Intern de Prevenire și Protecție și a normativelor interne în vigoare;
2.    (2) prin intermediul conducătorilor locurilor de muncă

XX) urmărirea întreținerii, manipulării și depozitării adecvate a echipamentelor individuale de protecție și a înlocuirii lor la termenele stabilite, precum și în celelalte situații prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.048/2006;

(1) prin intermediul conducătorilor locurilor de muncă

XXI) participarea la cercetarea evenimentelor;

(1) prin intermediul Biroului Intern de Prevenire și Protecție și a deciziilor interne aprobate de angajator

XXII) întocmirea evidențelor conform competențelor;

1.    prin intermediul Biroului Intern de Prevenire și Protecție
2.    prin intermediul conducătorilor locurilor de muncă

XXIII) elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucrătorii CNAB;

(1) prin intermediul Biroului Intern de Prevenire și Protecție

XXIV) urmărirea realizării măsurilor dispuse de către inspectorii de muncă, cu prilejul vizitelor de control și al cercetării evenimentelor;

(1) prin intermediul Biroului Intern de Prevenire și Protecție

(2) prin intermediul conducătorilor locurilor de muncă

 XXV) colaborarea cu lucrătorii și/sau reprezentanții lucrătorilor, serviciile externe de prevenire și protecție, medicul de medicina muncii, în vederea coordonării măsurilor de prevenire și protecție;

1.    prin intermediul Biroului Intern de Prevenire și Protecție
2.    prin intermediul conducătorilor locurilor de muncă

XXVI) colaborarea cu lucrătorii desemnați/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor angajatori, în situația în care mai mulți angajatori își desfășoară activitatea în același loc de muncă;

(1) prin intermediul Biroului Intern de Prevenire și Protecție

XXVII) propunerea de clauze privind securitatea și sănătatea în muncă la încheierea contractelor de prestări de servicii cu alţi angajatori, inclusiv la cele încheiate cu angajatori străini;

1.    prin intermediul Biroului Intern de Prevenire şi Protecţie
2.    prin intermediul conducătorilor locurilor de muncă

XXVIII) evidența echipamentelor, zonarea corespunzătoare, asigurarea/urmărirea ca verificările şi/sau încercările periodice ale echipamentelor de muncă să fie efectuate la timp şi de către persoane competente ori alte activități necesare, potrivit prevederilor legale în vigoare;

• pe baza certificărilor INSEMEX;
• pe baza autorizațiilor ISCIR;
• Buletine verificare metrologică BRML, etc

1.    prin intermediul conducătorilor locurilor de muncă
2.    prin intermediul Biroului Intern de Prevenire şi Protecţie

XXX) alte activități necesare/specifice asigurării securităţii şi sănătății lucrătorilor la locul de muncă;

1.    prin intermediul Biroului Intern de Prevenire şi Protecție
2.    prin intermediul conducătorilor locurilor de muncă

Activitățile legate de supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor se efectuează în conformitate cu prevederile legale, pe baza contractului cu Medicover.

Evaluarea riscurilor cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă la nivelul CNAB, inclusiv pentru grupurile sensibile la riscuri specifice, se revizuie, cel puțin, în următoarele situații:

9.        ori de câte ori intervin schimbări sau modificări in ceea ce privește tehnologia, echipamentele de muncă, substanțele ori preparatele chimice utilizate şi amenajarea locurilor de muncă/posturilor de muncă;

ii) după producerea unui eveniment;

iii) la constatarea omiterii unor riscuri sau la apariția unor riscuri noi;

iv) la utilizarea postului de lucru de către un lucrător aparținând grupurilor sensibile la riscuri specifice;

v) la executarea unor lucrări speciale.

6) Modul de organizare și funcționare al Comitetului de Securitate și Sănătate în Muncă al CN Aeroporturi București SA:

Organizarea CSSM

 CSSM este constituit din următorii membri: Director General al AB în calitate de reprezentant legal al angajatorului și președinte al CSSM, minim 5 (cinci) reprezentanți ai angajatorului cu atribuții de securitate și sănătate în muncă, minim  5 (cinci) reprezentanți ai lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății lucrătorilor, medicul de medicină a muncii din partea companiei aflate sub contract cu AB.

 Secretarul CSSM – lucrător din cadrul BIPP cu pregătire specifică de SSM corespunzătoare cel puțin nivelului mediu, conform prevederilor legale în vigoare.

 În cadrul CSSM reprezentarea angajatorului respectiv a lucrătorilor este paritară. Astfel, numărul reprezentanților lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății lucrătorilor este de 5 (cinci) și egal cu numărul reprezentanților angajatorului, număr care include reprezentantul legal al AB.

 Reprezentanții lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății lucrătorilor în CSSM vor fi desemnați de către lucrători AB dintre reprezentanții lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății lucrătorilor.

 Modalitatea de desemnare a reprezentanților lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății lucrătorilor în CSSM va fi stabilită prin contractul colectiv de muncă, regulamentul intern sau regulamentul de organizare și funcționare.

 Reprezentanții lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății lucrătorilor în CSSM se aleg pentru o perioadă de 2 ani.

 În cazul în care unul sau mai mulți reprezentanți ai lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății lucrătorilor se retrag din CSSM, aceștia se înlocuiesc imediat prin alți reprezentanți aleși.

Funcționarea CSSM

 Întrunirea CSSM se face cel puțin o dată pe trimestru și ori de câte ori este necesar.

 Ordinea de zi a fiecărei întruniri a CSSM este stabilită de către Președinte și secretar, cu consultarea reprezentanților lucrătorilor, și este transmisă membrilor comitetului de securitate și sănătate în muncă, Inspectoratelor Teritoriale de Muncă ale Municipiului București respectiv Județului Ilfov, cu cel puțin 5 zile înaintea datei stabilite pentru întrunirea comitetului.

 Secretarul CSSM convoacă în scris membrii comitetului cu cel puțin 5 zile înainte de data întrunirii, indicând locul, data și ora stabilite.

 La fiecare întrunire secretarul CSSM încheie un proces-verbal care va fi semnat de către toți membrii comitetului.

 CSSM este legal întrunit dacă sunt prezenți cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor săi.

 CSSM convine cu votul a cel puțin două treimi din numărul membrilor prezenți.

 Secretarul CSSM va afișa la sediul AB – Corp Logistic, copia procesului-verbal încheiat și va remite documentul în format electronic prin email către toți lucrătorii respectiv îl va posta pe intranetul companiei.

 Secretarul CSSM va transmite Inspectoratelor Teritoriale de Muncă ale Municipiului București respectiv Județului Ilfov, în termen de 10 zile de la data întrunirii, o copie a procesului-verbal încheiat.

Activitățile CSSM pentru realizarea informării, consultării și participării lucrătorilor

 Pentru realizarea informării, consultării și participării lucrătorilor, în conformitate cu prevederile legale, CSSM:

• analizează și face propuneri privind politica de securitate și sănătate în muncă și PPP, conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare și funcționare;
• urmărește realizarea planului de prevenire și protecție, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării prevederilor lui și eficiența acestora din punct de vedere al îmbunătățirii condițiilor de muncă;
• anulează introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luând în considerare consecințele asupra securității și sănătății lucrătorilor, și face propuneri în situația constatării anumitor deficiențe;
• analizează alegerea, cumpărarea, întreținerea și utilizarea echipamentelor de muncă, a echipamentelor de protecție colectivă și individuală;
• propune măsuri de amenajare a locurilor de muncă, ținând seama de prezența grupurilor sensibile la riscuri specifice;
• analizează cererile formulate de lucrători privind condițiile de muncă și modul în care își îndeplinesc atribuțiile persoanele desemnate și/sau serviciul extern;
• urmărește modul în care se aplică și se respectă reglementările legale privind securitatea și sănătatea în muncă, măsurile dispuse de inspectorul de muncă și inspectorii sanitari;
• analizează propunerile lucrătorilor privind prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale, precum și pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și propune introducerea acestora în PPP;
• analizează cauzele producerii accidentelor de muncă, îmbolnăvirilor profesionale și evenimentelor produse și poate propune măsuri tehnice în completarea măsurilor dispuse în urma cercetării;
• efectuează verificări proprii privind aplicarea instrucțiunilor proprii și a celor de lucru și face raport scris privind constatările făcute;
• dezbate raportul scris, prezentat comitetului de securitate și sănătate în muncă de către reprezentantul legal al AB cel puțin o dată pe an, cu privire la situația securității și sănătății în muncă, la acțiunile care au fost întreprinse și la eficiența acestora în anul încheiat, precum și propunerile pentru PPP ce se va realiza în anul următor.

Responsabilități

Directorul General al CNAB, în calitate de președinte al CSSM, răspunde de:

• Furnizarea tuturor informațiilor necesare CSSM-ului, pentru ca membrii acestuia să-și poată da avizul în cunoștință de cauză;
• Prezentarea, cel puțin o dată pe an, CSSM-ului a unui raport scris care va cuprinde situația securității și sănătății în muncă, acțiunile care au fost întreprinse și eficiența acestora în anul încheiat, precum și propunerile pentru PPP ce se vor realiza în anul următor;
• Asigurarea transmiterii raportului scris susmenționat, avizat de membrii CSSM, în termen de 10 zile, Inspectoratelor Teritoriale de Muncă București și Ilfov;
• Prezentarea spre avizare de către CSSM a analizei documentației referitoare la caracteristicile echipamentelor de muncă, ale echipamentelor de protecție colectivă și individuală, în vederea selecționării echipamentelor optime;
• Informarea CSSM-ului cu privire la evaluarea riscurilor pentru securitate și sănătate, măsurile de prevenire și protecție atât la nivel de unitate cât și la nivel de loc de muncă și tipuri de posturi de lucru, măsurile de prim ajutor, de prevenire și stingere a incendiilor și evacuare a lucrătorilor;
• Comunicarea CSSM-ului a punctului său de vedere sau, dacă este cazul, al medicului de medicina muncii, BIPP, asupra plângerilor lucrătorilor privind condițiile de muncă și modul în care BIPP își îndeplinește atribuțiile;

Membrii CSSM răspund de:

• Analizarea și stabilirea de propuneri privind politica de securitate și sănătate în muncă și PPP, conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare și funcționare al AB;
• Urmărirea modului de realizare a PPP, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării prevederilor lui și eficiența acestora din punct de vedere al îmbunătățirii condițiilor de muncă;
• Analizarea introducerii de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luând în considerare consecințele asupra securității și sănătății, lucrătorilor, și stabilirea de propuneri în situația constatării anumitor deficiențe;
• Analizarea modului de alegere, cumpărare, întreținere și utilizare a echipamentelor de muncă, a echipamentelor de protecție colectivă și individuală;
• Propunerea de măsuri de amenajare a locurilor de muncă, ținând seama de prezența grupurilor sensibile la riscuri specifice;
• Analizarea cererilor formulate de lucrători privind condițiile de muncă și modul în care își îndeplinesc atribuțiile BIPP;

urmărirea modului în care se aplică și se respectă reglementările legale privind securitatea și sănătatea în muncă, măsurile dispuse de inspectorul de muncă și inspectorii sanitari;

• Analizarea propunerilor lucrătorilor privind prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale, precum și pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și propunerea introducerii acestora în PPP;
• Analizarea cauzelor producerii accidentelor de muncă, îmbolnăvirilor profesionale și evenimentelor produse și propunerea (după caz) de măsuri tehnice în completarea măsurilor dispuse în urma cercetării;
• Efectuarea de verificări proprii privind aplicarea instrucțiunilor proprii și a celor de lucru și redactarea unui raport scris privind constatările făcute;
• Dezbaterea în vederea aprobării a raportului scris, prezentat CSSM de către reprezentantul legal al AB cel puțin o dată pe an, cu privire la situația securității și sănătății în muncă, la acțiunile care au fost întreprinse și la eficiența acestora în anul încheiat, precum și propunerile pentru PPP ce se va realiza în anul următor.

7) Măsuri de creștere a gradului de performanță privind securitatea și sănătatea în muncă precum:

a) Este in derulare modernizarea staţiei de transformare și distribuție AIBB-AV o dată cu trecerea de la 10 kV la 20 kV, cu asigurarea creșterii securităţii in exploatare a instalațiilor electrice de medie tensiune;

b) Este în derulare reamenajarea parcării Romaiport, lucrările fiind aproape de finalizare;

c) Se menține necesitatea identificării de soluții pentru asigurarea unei resurse umane adecvate ca număr şi pregătire pentru lucrătorii din cadrul BIPP, în momentul de față, personalul fiind insuficient. BIPP a întreprins demersurile necesare în vederea ocupării postului vacant de inginer conform prevederilor legale și a procedurilor CNAB.

8) Instruirea pe linie de securitate și sănătate în muncă a lucrătorilor

1.                   Instructaj introductiv general — 47 lucrători instruiți
2.                   Instructaj colectiv inclusiv salariați ai companiilor prestatoare servicii la nivel de platforme aeroportuare — 1918 lucrători instruiți

9) Evaluarea riscurilor profesionale

 A fost asigurată menținerea la zi a evaluării riscurilor profesionale până la începutul anului 2024, reevaluare efectuată pe bază de contract cu un prestator acreditat pentru servicii externe de protecție şi prevenire – SC Management Force SRL, fiind stabilit nivelul global al riscurilor profesionale la nivel CN Aeroporturi București SA ca fiind de 2,82 (nivel de risc acceptabil);

Activitatea se va continua în 2025 pe baza unui nou contract privind serviciile de evaluare de riscuri profesionale și determinare condiții de muncă – zgomot, vibrații câmp electromagnetic, agenți chimici, agenți biologici, microclimat, respectiv iluminat și actualizare a documentațiilor impactate din cadrul C.N. AB S.A, ce a fost încheiat cu prestatorul SAFETY1ST TEST SRL.

10) Determinări condiții de muncă

 BIPP va derula activitatea determinare condiții de muncă - zgomot, vibrații câmp electromagnetic, agenți chimici, agenți biologici, microclimat, respectiv iluminat tot în baza contractului încheiat cu prestatorul SAFETY1ST TEST SRL.

11) Controale interne respectiv controale efectuate terților

    În anul 2024, Biroul Intern de Prevenire și Protecție a efectuat un număr de 17  controale pe linie de securitate și sănătate în muncă (cele mai multe efectuate la terți) din care au fost constatate următoarele neconformități majore:

      Nesemnalizare respectiv delimitarea zonelor de lucru;

      Neprezentarea personalului terților la instruirea colectivă de ssm asigurată de CNAB conform prevederilor legale;

12) Alte considerente specifice de securitate şi sănătate in muncă la nivel CNAB:

1.       Evenimente de muncă 2024 (declarate, cercetate, înregistrate)

Accidente de muncă cu incapacitate temporară de muncă:

      2 accidente de muncă cu incapacitate temporară de muncă ( 1 lucrător din cadrul Serviciului Supraveghere, Patrulare și Control Acces - 49 zile ITM, 1 lucrător Administrare Documente punct de lucru AIBB AV – 39 zile ITM)

1.                Nr total zile cu incapacitate temporară de muncă  — 88

               Accidente ușoare:

      4 accidente ușoare (1 lucrător din cadrul Asistență PMR, 2 lucrători din cadrul Serviciului IT și Radiocomunicații, 1 lucrător din cadrul Serviciului Sanitar Veterinar)

Notă: Măsurile de prevenire stabilite în procesele verbale de cercetare evenimente au fost realizate și raportate la Inspectoratele Teritoriale de muncă.

15.2-2 Sănătate în muncă

a) Evaluarea, monitorizarea precum și propunerile întocmite pe baza contractului de medicina muncii de către Medicover se regăsesc în Raportul medicului de medicina muncii din care am extras următoarele date aferente anului 2024:

Descriere populație salariați:

Sex ratio: 67.15 % dintre salariati sunt barbati si 32.85% sunt femei, iar in graficul de mai jos se poate observa distributia pe grupe de varsta si sex:

În tabelul de mai jos se pot vizualiza cele mai frecvent intâlnite afecțiuni diagnosticate angajaților cu ocazia controlului de medicina muncii organizat în anul 2024. Codurile CS (clinic sanatos) nu au fost incluse. Un pacient poate prezenta mai multe coduri de diagnostic.

Prevalenţa este proporţia de indivizi dintr-o populaţie care au o anumita boala. Graficul de mai jos prezinta prevalenta acestor afectiuni in populatia din CNAB asa cum a fost identificata pe parcursul anului 2024 in consultatiile medicale efectuate de angajati in Medicover.

In graficul de mai jos este ilustrata distributia afectiunilor diagnosticate salariatilor din Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti S.A. (CNAB) in anul 2024:

Controlul medical anual oferă posibilitatea evaluării stării se sănătate şi a riscurilor de îmbolnăvire pentru fiecare angajat precum şi beneficiul depistării precoce şi monitorizării adecvate a afecţiunilor cronice.

b) Boli profesionale — 0

16. CALIFICĂRI

Instruire, formare și evaluare profesională

CNAB se asigură că întreg personalul companiei, atât personalul implicat în operarea, întreținerea, administrarea aerodromului și managementul platformelor sau care operează nesupravegheat și neînsoțit în zona airside, cât și personalul a cărui activitate se desfășoară în zona landside – birouri, terminale, parcări, zone tehnice/ administrative, este instruit în conformitate cu, respectiv și-a demonstrat competența în relație cu cerințele companiei specificate în fișa postului și regulamentele aplicabile.

Formarea profesională în cadrul CNAB se face în mod programat, planificat și cuprinde toți salariații. Tematicile de instruire și frecvența instruirilor este adecvată specificului fiecărui post de muncă. Formarea profesională se face cu instructori interni (formare profesională internă) sau externi (formare profesională externă), în funcție de context și necesitate.

În cadrul CNAB, formarea profesională a angajaţilor are următoarele obiective principale:

• dezvoltarea acelor competențe necesare conform cerințelor fișei postului, în vederea atingerii obiectivelor companiei;

• conformarea la cerinţele legale şi alte cerinţe impuse de natura proceselor efectuate;

• integrarea organizaţională;

• adaptarea angajatului la cultura organizaţiei, locului de muncă, cerinţele postului, rolului, statutului;

• promovarea în muncă şi dezvoltarea carierei profesionale;

• dezvoltarea abilităţilor specifice și a celor generale;

• dezvoltarea echipelor, a gradului de cooperare inter / intra compartimentală;

• dobândirea unor cunoştinţe avansate, a unor metode şi procedee moderne, necesare pentru realizarea activităţilor profesionale;

• actualizarea cunoştinţelor şi deprinderilor specifice postului şi locului de muncă şi perfecţionarea pregătirii profesionale pentru ocupaţia de bază;

• identificarea de strategii creative de rezolvare a situațiilor;

• obţinerea unei calificări profesionale / recalificarea profesională determinată de restructurări socioeconomice.

CNAB utilizează personal instruit și calificat pentru operarea aerodromului și pune în aplicare, atunci când situația o impune, programe actualizate de instruire și verificare a competențelor întregului personal al aerodromului, în scopul de a dezvolta sau, după caz, de a menține nivelul de competență al acestuia. Programele de instruire se implementează de către instructori și evaluatori cu o calificare adecvată.

Formarea profesională corectă și completă vizează ca personalul de conducere să înțeleagă obiectivele CNAB așa cum sunt ele stipulate în politici, manuale, regulamente, proceduri și cerințe. Personalul de conducere este responsabil pentru informarea/instruirea întregului personal din subordine. Instruirea pe domeniile reglementate se efectuează de către structurile de specialitate (SSM, mediu, securitate, siguranță, calitate etc).

Formarea profesională internă este obligatorie pentru toți angajații CNAB, indiferent de nivelul ierarhic deținut în companie sau de locul de muncă și are rolul de a asigura acestora competențele necesare preluării sarcinilor și responsabilităților postului deținut, în vederea asumării și îndeplinirii corecte a acestora.

La nivelul anului 2024, pentru tematica obligatorie a gestionarilor de procese (Calitate, Mediu, SSM, Siguranță, Securitate Aeroportuară, Aspecte de Etică și Integritate) s-au alocat în medie 55,5 h dfe instruire per salariat activ. La aceste ore se adaugă orele alocate de fiecare structură pentru instruirea pe proceduri specifice domeniului de activitate.

Formarea profesională externă reprezintă totalitatea instruirilor susținute de lectori/formatori/ instructori care NU fac parte din rândul angajaților CNAB, indiferent de locația în care se desfășoară instruirea.

Stabilirea necesarului de formare profesională externă vizează identificarea de către toți sefii de structuri, a nevoilor reale de dezvoltare profesională, respectiv prioritizarea acestora pe principii de eficiență, luând în considerare tematicile de instruire care nu pot fi acoperite în cadrul procesului de formare profesională internă.

În anul 2024, media orelor de instruire externă per salariat a fost de 52 ore.

Așadar, media orelor de instruire este de aproximativ 100 ore per salariat.

Evaluarea Profesională a salariaților se face anual și vizează:

1. Evaluarea abilităților profesionale și interpersonale, prin criterii aparținând domeniilor muncă (calitate, cantitate, atitudine), abilități (tehnice, de specialitate, interpersonale și de comunicare), atitudini și valori.

2. Evaluarea obiectivelor stabilite pentru anul de referință pentru care se face evaluarea.

3. Stabilirea obiectivelor pentru anul în curs (obiective care vor intra în procesul de evaluare anul următor).

În anul 2024, au fost efectuate evaluări în proporție de 87,24 % din numărul salariaților eligibili pentru a intra in acest proces.

Prin formare profesională se înţelege acel ansamblu de activităţi de instruire și/sau dezvoltare organizate şi finanţate, total sau parţial, de către companie pentru angajaţii proprii, în scopul menținerii, dezvoltării sau dobândirii de competențe profesionale, în conformitate cu dinamica internă organizațională (schimbările organizaționale), în scopul:

-  adaptării salariatului la cerinţele postului sau ale locului de muncă;

- actualizării cunoştinţelor şi deprinderilor specifice postului şi locului de muncă şi perfecţionării pregătirii profesionale pentru ocupaţia de bază;

- reconversiei profesionale determinată de restructurări în cadrul unităţii;

- dobândirii unor cunoştinţe avansate, a unor metode şi procedee moderne necesare pentru realizarea activităţii profesionale;

- prevenirii riscului şomajului;

- promovării în muncă şi dezvoltării carierei profesionale.

În vederea promovării unei abordări sistematice și unitare a formării profesionale a angajaților, următoarea politică este aplicabilă tuturor acestora, indiferent de nivelul ierarhic deținut în organizație:

Scop

- Organizația sprijină dezvoltarea tuturor angajaților săi, indivizi și categorii profesionale, pentru a le facilita acestora atingerea pe deplin a potențialului la locul de muncă;

Responsabilitate

-Organizația tratează responsabil oportunitățile de formare profesională în acord cu cerințele de business și decide să investească în programele fundamentate pe baza acestora. În acest sens organizația aplică anual chestionare de analiză a nevoilor de instruire, în vederea identificării nevoilor reale de pregătire și asigurării resurselor financiare adecvate.

Orientarea către rezultate

-Organizația consideră că orice program de formare profesională trebuie să contribuie la îmbunătățirea cunoștințelor, abilităților, a practicilor de lucru organizaționale și comportamentelor manifestate de participanți și să se reflecte în performanța la locul de muncă.

Relevanță

-Organizația, prin structura specializată, în colaborare cu șefii compartimentelor și angajații, se asigură, că toate programele de formare profesională sunt relevante și “potrivite scopului”, atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. În acest scop organizația își planifică activitățile de formare a angajaților în conformitate cu legislația aplicabilă din domeniul aviației civile și menține legătura cu furnizori relevanți din acest domeniu.

Oportunități egale

Organizația asigură tuturor angajaților săi, indiferent de nivelul ierarhic al acestora, acces egal la oportunitățile de formare profesională. Niciun angajat nu va fi tratat mai puțin favorabil comparativ cu un alt angajat, pe baza motivelor de gen, vârstă, apartenență sindicală, orientare sexuală sau post deținut în companie.

Formarea profesională şi evaluarea cunoştinţelor se fac pe baza standardelor ocupaţionale, acolo unde acestea există.

Formarea profesională se poate realiza prin:

a) participarea la cursuri organizate de către angajator sau de către furnizorii de servicii de formare profesională din ţară sau din străinătate;

b) stagii de adaptare profesională la cerinţele postului şi ale locului de muncă;

c) stagii de practică și specializare în ţară şi în străinătate;

d) ucenicie organizată la locul de muncă;

e) formare individualizată;

f) alte forme de pregătire (schimb de experienţă, participarea la evenimente din domeniul aviației civile, etc.).

Toţi salariaţii CNAB sunt cuprinşi în programe de formare profesională, internă sau externă, conform prevederilor legale și procedurilor interne, în baza rezultatelor analizei de nevoi, a necesităților organizaționale, a meritelor personale și a performanțelor înregistrate la locul de muncă.

Rezultatele analizei de nevoi concretizate în identificarea angajaților pentru care este necesară dezvoltarea competențelor profesionale și a temelor de instruire necesare se centralizează în Planul Anual de Formare Profesională, emis cu consultarea sindicatelor.

După aprobare, Planul Anual de Formare Profesională devine anexă la Contractul Colectiv de Muncă încheiat la nivel de unitate.

Salariaţii sunt informaţi cu privire la conţinutul Planului Anual de Formare Profesională, prin postarea acestuia pe serverul dedicat de intranet al companiei.

17. DREPTURILE OMULUI

17.1. Reguli privind respectarea principiului nediscriminării

Salariaţii CNAB au obligaţia de a păstra un climat adecvat desfăşurării activităţii în companie, de a coopera şi colabora în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, de a promova respectul în relaţiile cu ceilalţi, de a folosi un limbaj civilizat, de a preveni şi evita conflictele de orice natură. Nu sunt tolerate hărţuirea, faptele de victimizare, misoginismul, rasismul, șovinismul, xenofobia, abuzul de putere, dezinformarea, calomnierea, denigrarea, etc. Este strict interzisă discriminarea directă sau indirectă după criteriul de sex, orientare sexuală, vârstă, caracteristici genetice, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă sau activitate sindicală.

 În cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament, conform căruia salariaţii sunt trataţi echitabil, asigurându-li-se drepturile ce le revin în conformitate cu legislaţia şi normele aplicabile în vigoare şi tratament nediferenţiat raportat la aceleaşi categorii de situaţii de fapt.

 În cadrul relaţiilor de muncă salariaţii şi angajatorul nu acceptă manifestarea oricărei forme de discriminare, hărțuire sau faptă de victimizare, nu practică, nu facilitează, nu colaborează la discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă natională, rasă, culoare, etnie, religie, orientări politice, dizabilităţi fizice şi/sau mentale, etc. Fiecare persoană este tratată în mod egal fără a fi discriminată direct sau indirect pentru oricare dintre motivele ce pot constitui discriminare. Pentru muncă egală sau de valoare egală este interzisă orice discriminare bazată pe criteriul de sex cu privire la toate elementele şi condiţiile de remunerare.

18. CETĂȚENIE CORPORATIVĂ

 18.1. Implicare în comunitate

 Angajații CNAB s-au implicat în diverse campanii umanitare ai căror beneficiari fac parte din comunități vulnerabile. Sprijinind astfel de initțative interne ne adresăm nevoii reale ale comunității și creștem gradul de implicare și coeziune al angajaților.

Astfel, prin încrederea în forțele proprii, voința, curajul și ambiția de a-și depăși limitele, deschizându-și noi orizonturi, parcipanții la evenimentul „AIHCB – alături de tine, pentru o călătorie fără bariere”, organizat în data de 20 noiembrie 2024 ne-au oferit o lecție de viață valoroasă, precum și toate motivele pentru a-i declara veritabili ambasadori ai mobilității, fiindu-ne model tuturor.

Au fost simulate, astfel, toate etapele necesare îmbarcării unei persoane cu mobilitate redusă, parcurgând întregul traseu, de la folosirea sistemului de apelare pentru persoanele cu dizabilită ți și preluarea de către angajații comparmentului Asistență PMR, la formalitățile de check-in, control de securitate și îmbarcare în aeronavă, fie folosind pasarelele de îmbarcare obișnuite, fie, pentru aeronavele parcate pe poziții îndepărtate, folosind unul dintre cele patru ambulifturi ale aeroportului. Pentru ca experiența din aeroport să fie completă, a fost simulată și o debarcare, pornind de la preluarea din aeronavă cu ambuliftul, continuând cu însoțirea pe fluxul de sosiri și încheind cu momentul ajungerii în zona publică. Ne dorim ca toate aceste informații, ca și facilitățile oferite de Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București – pe lângă anterior menționatele ambulifturi, cele douăsprezece noi cărucioare electrice – să încurajeze persoanele cu dizabilități să călătorească. Mai mult decât atât, invitații noștri – oameni care au ales să nu cedeze în fața obstacolelor și, înarmați cu ambiție și perseverență, arată tuturor că pot nu doar să călătorească, ci chiar să facă și performanță sportivă – sunt un exemplu mai mult decât convingător că persoanele cu dizabilități pot beneficia de o călătorie fără bariere, trăind bucuria zborului ca și persoanele valide.

Un alt Program, lansat încă din anul 2006 la nivelul AIHCB și continuat, este conceput ca un proiect CSR (Responsabilitate Socială Corporativă), prin care COMPANIA NAȚIONALĂ AEROPORTURI BUCUREȘTI se implică în formarea în rândul copiilor din comunitățile din vecinătatea celor două aeroporturi bucureştene a unei atitudini ecologice, de protejare a mediului înconjurator. În derularea programului „PRIETENII AEROPORTULUI – PRIETENII MEDIULUI” am avut în vedere și promovarea unei culturi aeroportuare care se bazează în egală măsură pe respectul acordat OMULUI și MEDIULUI.

Pentru a marca Ziua Mediului, angajații Companiei Națională Aeroporturi București au plantat în 2022 și au întreținut în Parcul Zburătorilor de la Aeroportul Internațional Henri Coandă București puieți care au primit numele unor personalități de marcă din lumea aeronauticii românești - Aurel Vlaicu, Traian Vuia, Smaranda Brăescu, Ioana Cantacuzino, Escadrila Albă etc. Acțiunea s-a înscris tot în cadrul programului de responsabilitate socială „Prietenii aeroportului – prietenii mediului”. Acest spațiu în aer liber contribuie de asemenea atât la confortul pasagerilor care pot beneficia astfel de un loc agreabil de așteptare, cât și al salariaților, fiind amenajat cu numeroase băncuțe.

19. CONDUITA CONFORM LEGII ȘI A LINIILOR DIRECTOARE

19.1. Cerinţele legale şi alte cerinţe aplicabile

Înainte de începerea oricărei activităţi, în funcţie de specificul proceselor efectuate, Organizaţia determină şi identifică, toate cerinţele legale precum şi toate celelalte cerinţe aplicabile recomandate de codurile de bune practici şi documente emise de către organisme naţionale şi internaţionale, referitoare la domeniul de activitate al Companiei, standarde profesionale aplicabile sau politici şi documente interne, conform procedurii de sistem AB PS-16 Managementul proceselor. Toate aceste liste de documente externe şi interne de lucru trebuie menţinute sub control de către responsabilii de procese, conform AB PS 01/02 Controlul documentelor SMI.

Toate aspectele care pot influenţa obţinerea rezultatelor planificate, aspectele de mediu ale activităţilor aeroportuare, care au sau ar putea avea impact semnificativ asupra mediului, sunt luate în considerare la stabilirea obiectivelor de mediu cu respectarea cerinţelor legale, care sunt aplicabile aspectelor de mediu din activităţile şi produsele sale. Stabilirea aspectelor de mediu se face conform procedurii de sistem AB PS 18 Managementul riscurilor, iar identificarea şi accesul la cerinţele legale se face conform procedurii de sistem Cerinţe legale şi alte cerinţe.

19.2. Comunicarea cu clientul

Organizaţia determină toate solicitările clientului astfel încât pot fi luate toate măsurile pentru asigurarea calităţii produsului/serviciului, inclusiv cele suplimentare, încă din faza de contractare.

Actele adiţionale sunt analizate în acelaşi regim ca şi documentele iniţiale(contracte, comenzi), iar atunci când nu pot fi acceptate, clientul va fi înştiinţat asupra obiecţiunilor şi/sau costurilor adiţionale. Obiecţiunile se fac în scris şi sunt transmise clientului la adresa sa.

Modul de tratare al reclamaţiilor primite de la clienţi este detaliat în procedura Tratarea informaţiilor de feed-back primite de la clienţii externi.

19.3. Consultarea și participarea lucrătorilor

SMI implementat în cadrul CNAB, asigură consultarea și participarea salariaților de la toate nivelurile în procesul de dezvoltare, planificare și evaluare a performanței sistemului de management al sanatații și securității în muncă.

Astfel, prin intermediul CSSM, salariații CNAB sunt informați, consultați și participă, în conformitate cu prevederile legale și ale regulamentului CSSM, prin reprezentanți desemnați, la luarea deciziilor privind imbunătățirea sistemului de management SSM, inclusiv:

-          analizarea și propunerea politicii SSM

-          întocmirea PPP și implementarea lui

-          amenajarea și dotarea lucurilor de muncă cu echipamente sigure

-          analizarea și aplicarea procedurilor de lucru sigure pentru salariați

-          dotarea lucrătorilor cu EIP și alimentație de protecție care să confere protecție lucrătorilor în timpul efectuării sarcinilor de muncă

-          alocarea de resurse pentru instruirea adecvată, în timpul programului de muncă, a salariaților, în funcție de sarcinile și responsabilitățile din fișa postului

-          salariații participă la identificarea pericolelor și evaluarea riscurilor de accidentare sau îmbolnăviri profesionale la locul de muncă

-          participarea salariaților la  analizarea cauzelor care au condus la producerea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale, dezbaterea acestora și propunerea de măsuri care să fie incluse în PV de cercetare.

Salariații CNAB sunt informați referitor la performanța SSM prin intermediul tuturor mijloacelor de comunicare existente în cadrul CNAB: e-mailuri, panouri de informare, comunicări scrise, postări pe intranetul CNAB.

19.4. Codul Etic

CNAB a implementat Codul Etic încă din anul 2015 cu următoarele obiective:

a)    Reglementarea principiilor generale de conduită profesională cu scopul construirii de raporturi sociale şi profesionale corespunzătoare creării, menţinerii şi creșterii prestigiului CNAB şi al salariaților săi;

b)    Raportarea la principiile şi la standardele de etică şi integritate;

c)    Crearea unui climat de încredere şi respect reciproc.

Obiectivele Codului Etic sunt de a asigura o conduită morală și profesională adecvată în rândul Managemntului/salariaților/colaboratorilor/personalului delegat/detașat, necesar îndeplinirii misiunii Companiei, cu scopul de a crește calitatea activității CNAB.

Toți salariații companiei trebuie să respecte prevederile legale, normele, reglementările aplicabile în vigoare, normele de conduită socială şi morală, să acţioneze cu profesionalism, demnitate, onestitate, corectitudine, integritate, să respecte diversitatea, să dea dovadă de responsabilitate, să comunice deschis în relaţiile de muncă, astfel încât să nu aducă atingere prestigiului şi intereselor companiei.

Persoana care a luat la cunoștință de o presupusă/posibilă nerespectarea prevederilor Codului Etic poate sesiza, alternativ sau cumulativ, Consilierul de Etică, Comisia de Etică, Directorul General sau șeful ierarhic al persoanei despre care se apreciază că a săvârșit abaterea.

Tratarea sesizărilor de natură etică intră în responsabilitatea Consilierului de Etică și a Comisie de Etică a CNAB S.A.

19.4.-1. Prevederi și măsuri anticorupție

Conform declarației de aderare la SNA (HG 583/2016), Compania Națională „Aeroporturi București” S.A., aplică ferm un cadru normativ și organizațional pentru aderarea la valorile, principiile și obiectivele acesteia, iar abordarea eradicării fenomenului de corupție se face pe trei coordonate - educație, prevenire și combatere.

CNAB asigură condițiile necesare cunoașterii de către toți salariații, indiferent de nivelul ierarhic al acestora, a reglementărilor care guvernează comportamentul, prevenirea și raportarea fraudelor și a actelor de corupție.

Faptele de fraudă/corupție pot conduce la pierderi economice sau daune grave pentru companiile în care au loc. O daună la fel de importantă o reprezintă pierderea reputației companiei, cu efecte directe atât în rândurile pasagerilor și clienților, precum și în relațiile cu partenerii de afaceri (colaboratori).

Tipuri de fraudă:

- însușirea necuvenită de bunuri (ex. furtul, delapidarea);

- declarații frauduloase (ex. falsul în declarații, modificarea faptelor adevărate, tăinuirea faptelor adevărate, încălcarea atribuțiilor de serviciu, falsificarea documentelor, nedeclararea conflictelor de interese, etc).

Managementul CNAB este răspunzător pentru luarea măsurilor menite să prevină și să detecteze acte de corupție și alte nereguli în cadrul activităților sale, fiind responsabil cu:

- alocarea responsabilităților clar definite și respectarea principiilor adecvate de delegare a sarcinilor și a obligațiilor;

- asigurarea că regulile de reprezentare, semnare și limite de aprobare sunt stabilite clar;

- monitorizarea conformității prin intermediul unor audituri interne și/sau externe;

- asigurarea proceselor de recrutare și selecție adecvată, informarea/instruirea/furnizarea de informații tuturor salariaților;

- identificarea riscurilor de fraudă;

- asigurarea că potențialele situații de corupție care pot apărea în cadrul companiei sunt raportate organismelor relevante ori de cate ori este necesar.

Conducerea CNAB adoptă o politică de toleranță zero față de corupție și fraudă, politică pe care are obligația de a o aplica continuu cu respectarea prevederilor legale și a Planului General de Integritate al Companiei, aprobat de către Directorul General.

19.5. Comunicare și instruire cu privire la politicile și procedurile anticorupție

Compania Națională Aeroporturi București S.A., își asumă valorile fundamentale, principiile și obiectivele mecanismului de monitorizare în ceea ce privește combaterea corupției aplicând ferm un cadru normativ și organizațional ce ține de competența exclusivă a instituției, prin:

      identificarea proceselor de luare a deciziilor vulnerabile și lipsite de transparență;

      susținerea și promovarea creșterii gradului de respectare și aplicare a standardelor legale de integritate cu ajutorul remedierii vulnerabilităților/riscurilor specifice companiei;

      abordarea eradicării fenomenului de corupție prin cele trei coordonate - educație, prevenire și combatere;

      încurajarea angajaților CNAB să semnaleze orice neregularitate la nivelul companiei beneficiind de toate drepturile care decurg din Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului care semnalează încălcări ale legii;

      adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru evitarea situațiilor de conflict de interese și incompatibilități, în acord cu respectarea principiului transparenței procesului decizional și accesului neîngrădit la informațiile de interes public;

      dezvoltarea și implementarea planului de integritate.

Prin cursuri specifice de instruire creștem gradul de cunoaștere și înțelegere a standardelor de integritate, atât pentru reprezentanții managementului cât și pentru personalul de execuție.

Măsurile pe care le-am implementat se axează pe prevenirea, identificarea și gestionarea oricăror acte de corupţie și mită, ceea ce ne permite să menţinem un mediu de lucru etic și transparent, intesificând eforturile de consolidare a integritații prin:

      consolidarea mecanismelor de identificare și gestionare a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților circumscrise fenomenului de prevenire și combatere a corupției;

      asigurarea transparenței informațiilor, prin punere la dispoziția publicului larg și a personalului Companiei a acestora, în format deschis;

      dezvoltarea în interiorul organizației a unei culturi a integrității, transparenței, deschiderii și conformării;

      interzicerea mitei și prevenirea oricărei tentative de corupție;

      susținerea dezvoltării sistemului de control intern managerial, implementarea recomandărilor rezultate din misiunile de evaluare a gradului de conformare la cerințele standardelor de management;

      cunoașterea și aplicarea Codului de Etică;

      asigurarea funcției consilierului de etică;

      gestionarea riscurilor corupției;

      încurajarea utilizării procedurilor de raportare a posibilelor cazuri de corupție, fără teamă de represalii, discriminare sau acțiuni disciplinare pentru raportarea cu bună credință și din motive rezonabile a unui posibil act de corupție sau pentru refuzul de a lua parte la un act de corupție;

      implementarea managementului funcțiilor sensibile.

Prin politici și proceduri stricte, suntem hotărâţi să preîntâmpinăm apariţia oricăror incidente legate de corupţie și mită. Aceasta implică asigurarea unui mediu în care angajaţii se simt încurajaţi să raporteze orice suspiciune sau incident de corupţie și mită, fără teama de represalii. Ne angajăm să dezvoltăm și să menţinem o cultură organizaţională în care integritatea, onestitatea și responsabilitatea sunt valorile centrale, care ghidează comportamentul și deciziile tuturor angajaţilor și colaboratorilor. Aceasta implică promovarea unei comunicări deschise și a unui mediu de lucru în care angajaţii se simt încurajaţi să adreseze orice preocupare sau întrebare legată de etică și intergritate.

Avem proceduri și reglementări stricte în vigoare precum, Etica, Integritatea și Anticorupția în cadrul CNAB, Reglementarea conflictelor de interese și incompatibilităților și Codul Etic, care stabilesc standarde clare și ne angajăm să respectăm legislația în vigoare și standardele etice.  Accentul se pune pe activitatea de prevenție în cadrul companiei, prin informarea și instruirea continuă a angajaților. În 2024 managementul și toți salariații CNAB, precum și personalul detașat sau delegat în cadrul societății au fost instruiți și testați cu privire la cunoașterea regulilor de prevenire a corupției. De asemenea la nivelul companiei există o Comisie de etică și un Consilier de etică, care oferă consiliere cu privire la modul de implementare a Codului Etic, monitorizează aplicarea Codului Etic/Codurilor de Conduită de către salariații companiei și tratează sesizările de natură etică.

Continuăm să monitorizăm și să evaluăm eficacitatea măsurilor noastre anticorupţie și antimită, actualizându-ne politica și procedurile în funcţie de schimbările în cadrul legislativ sau de constatări noi. În acest fel, ne asigurăm că rămânem în avangarda prevenirii și combaterii corupţiei și mitei în toate aspectele.

În urma monitorizării compartimentelor companiei pentru riscuri legate de corupţie, nu au fost identificate cazuri semnificative de nerespectare a legilor și a altor reglementări.

Compania Națională Aeroporturi București își exprimă in mod ferm angajamentul de a preveni fenomenele de corupție și de a implementa principiile etice și de integritate în vederea reducerii vulnerabilităților și a riscurilor, în vederea promovării unui climat de integritate organizațională.

DIRECTOR GENERAL

Gabriel BULGARU

DIRECTOR FINANCIAR

Daniela MUSTEA

[1] EASA - European Aviation Environmental Report 2022